încă mai alergi spre porțile penumbrei
sălbăticia acestui trup
tulburând litera și tot ce trece
printre mâinile desfăcute
rostogolindu-se
ar putea primi un alt nume
cum cei înălțați
în turnuri de pază

**

o biserică s-a ridicat
mai sus de istoria cercului
din ochiul tău gol
așteptându-ne
să murim

**

o parte din mine râvnind
în fața limitei
plină de instincte
tivită la întâmplare
cu un trecut obligatoriu
mai curând fragil