agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-07-12 | |
Motto:
"Sunetul îndepărtat al instrumentului zburătăcea păsărelele" (Gustave Flaubert, Doamna Bovary) Text: Se întâmplă în vremurile pe care le trăiești: în contextul în care supermegamaglavaisulteve din România se dădea de ceasul morții să "reflecteze" dimensiunile apocaliptice ale crizei economice și efectele sale dramatice asupra "populației" nevinovate, la conferința de presă comună de la Palatul Cotroceni, din 24 februarie 2011 cu președintele Consiliului Europei Herman van Rompuy, aflat în vizită la București, președintele Băsescu își începe discursul în fața camerelor TV astfel: "Nu vreau să vă rețin prea mult atenția cu subiecte neinteresante, mai ales în aceste clipe de dezastru național, prilejuite de divorțul Moni-Irinel, dar...". A te considera îndreptățit la indignare, a închide pleoapele smereniei, a stârni și a întreține speranțe în suflete și a-ți încărca spinarea cu povara lor, gândind "Iată Forța mea!", a te bucura apoi de onoruri și aprecieri și, mai târziu, a le pretinde (pe măsură ce acestea se estompează, firesc, din pricina lipsei de obiect a indignării inițiale) - iată întreg putregaiul principial al oricărei revoluții... ... condamnat să joc zi de zi de zi comedia macabră a acestei lumi, cu zâmbetul ei andreeamarinic ... "Cred nu doar că omul va dăinui, cred că el VA ÎNVINGE!", spune W. Faulkner. Va invinge CE? "Nu cred în Democrație, acest ciudat abuz al statisticii" (Borges) compară cu "Nu poate fi împotriva Democrației DECÂT cel care crede în Dumnezeu" (Noica) Personajul lui Marcel Iureș, din "În derivă", îi explică pacientului său (panicat că nu va putea niciodată mulțumi așteptările celor din jur): - Dar toate așteptările altora SUNT panica... 24 decembrie 2010 În curtea palatului de la Săvârșin dubașii colindă familia regală: "Printre voi primiți umblare..." "Peste voi roua cădare..." - Ce faci de Sărbători? - Driblez Întunericul... Una e să fii cu cineva și alta e să ai pe cineva. "A fi", nu "A avea", are Lumină... Zadarnic alungi gândul Sinuciderii. La plecare el lasă în urmă un parfum irezistibil, care te face să-l aștepți oricât, cu îndârjirea femeii care-și așteaptă iubitul din război, pentru a-și atârna nefericirea de gâtul lui, pentru tot restul vieții... De ce nu te sinucizi? E singurul lucru nobil pe care-l mai poți face când ai un asemenea material genetic... I-o datorezi strămoșului infinit îndepărtat care ți-a transmis aceste degete lungi... Privește-ți mâinile și înțelege că materialul genetic e buba: te tragi dintr-un neam de sclavi; zugrăvești isteric cu vopsea de lux un perete de bălegar amestecat cu paie. Injectezi Elegii Duineze într-un sânge de șoarece! E caraghios! Pricepe! 9 ianuarie 2011. Pe scena Operei Naționale din București debutează, în "Spărgătorul de Nuci", tânăra balerină japoneză KOKORO UMEMOTO. Alt motto: "Pe când vorbeam eu încă în rugăciunea mea, a venit repede, în zbor iute, omul Gavriil, pe care-l văzusem mai înainte într-o vedenie și m-a atins în clipa când se aducea jertfa de seară..." (Daniel, 9-21) Textul continuă: În Democrație, "Grija" cu care Statul încurajează căsătoria și nașterile nu este decât grija Politicului de a menține șeptelul de electori la un nivel acceptabil... este interesant de urmărit care va fi efectul pe termen lung al absenteismului electoral, care se face simțit încă de pe acum... Înainte de a face dragoste El îi mărturisește: - Nu am mai făcut sex de aproape doi ani... Ea îi răspunde speriată: - Cum, și DIN CE AI TRÃIT în tot acest timp? (Sexul ca sursă, ca un fel de pompă de alimentare) Logică la Pascal: "De ce nu ar putea naște o fecioară? O găină nu face ouă fără cocoș? Cum le distingem unele de altele în exterior? Și cine spune că găina nu poate forma un germene la fel de bine ca un cocoș?" Am râs în singurătate de acest delir, dar, la câteva zile după.......... ... un documentar National Geographic explică faptul că femela dragonului de Komodo e capabilă ca, în absența prelungită a masculului, să depună ouă gata fecundate. Din acestea rezultă pui vii, dar DOAR masculi. Fenomenul se numește partenogeneză și e valabil în cazul mai multor specii de șopârle, la albine, purici de plante și probabil etcetera. Ceea ce ar trebui să înțeleagă anumite femei nedumerite că nu întâlnesc "fericirea" în această viață, este că penisul nu este doar o sorcovă... La întâlnirea cu Pleșu, senzația de iluminare și prezența unei halebarde în spatele cefei... Relațiile interumane ar fi în mult mai mică măsură prilej de suferință a sufletului individual, dacă fiecare ar înțelege din capul locului că NIMÃNUI nu îi pasă de fapt de el. Speranțele pe care în acest sens chipul sau prezența celuilalt ni le aduc uneori, se datorează unor amintiri vagi, probabil din alte lumi... Ea încerca cu obstinație să-și îndese țâțele în gura Cuvântului pe care i-l născusem... Tratat pentru subminarea instinctului de reproducere a femeilor în Stat... Măicuțele alergau ca niște fluturi din toate colțurile mănăstirii, speriate de leșinul neașteptat al maicii starețe. Bătrâna zăcea într-o baltă de bale în mijlocul bisericii. Tocmai vomitase un Penis uriaș... Tratat despre oificarea caprelor... "Poezia este un animal marin, care trăiește pe uscat și care ar vrea să zboare" (Sandberg) Tuse seacă sau tuse productivă? Aceasta-i întrebarea... Se spune "labă tristă", tocmai pentru că nu toate labele sunt triste... ... în timp ce o săruți, femeia țintă își relaxează limba într-un fel din care înțelegi că soarele nu este decât o țâță cu lapte și miere ... Așa cum radioul anulează Spațiul (ascultăm voci și sunete produse la orice distanță), va apărea la un moment dat o invenție tehnologică ce va anula Timpul. Vom putea atunci trăi, nu doar la nivel extrasenzorial ca acum, în prezența tuturor evenimentelor care s-au petrecut vreodată. (O idee pe care Herman Hesse o aruncă la întâmplare, în romanul său "Lupul de Stepă", într-o discuție banală între un chiriaș și proprietăreasa lui). FEMEI! TOLERAÞI MISOGINII! "Când împlini treisprezecce ani, tatăl ei o duse la oraș ca s-o dea la mănăstire. Se instalară într-un han din cartierul Saint-Gervais unde cinară din niște farfurii pictate cu scene din viața domnișoarei de La Vallière (amanta lui Ludovic al XIV-lea, retrasă la mănăstire la Carmelite - n.trad.) Explicațiile legendelor, întrerupte ici colo de zgârieturile cuțitelor, toate ridicau în slăvi religia, rafinamentele iubirii și fastul de la Curte (Gustave Flaubert, Doamna Bovary) "Traducerile sunt urâte credincioase, frumoase infidele sau urâte infidele" (Croce) Într-o emisiune TV (ianuarie 2011) Pleșu și Liiceanu discută despre diferențele dintre o carte clasică și o carte electronică. - E ca și cum ai înlocui o femeie cu o femeie gonflabilă, spune Liiceanu. - Nu știu, răspunde Pleșu după un scurt moment de gândire. Nu am folosit niciodată o femeie gonflabilă... Nu pricep cum se poate vorbi despre puncte cardinale pe o planetă sferică... Case de epocă, picturi, șemineuri, noblețe - Viața încearcă să-mi umple gura cu bălegarul ei... "Mulțimea se revărsa pe ulițe, pe alei, din case și, din când în când, se auzea căzând la loc ciocănelul porților în urma gospodinei casei care, purtând mănuși de ață, ieșea să vadă serbarea" (Gustave Flaubert, Doamna Bovary) Ianuarie 2011, discuție pe stradă între doi bărbați, gen muncitor spre maistru: - Ce mai face Fănel, cum o mai duce cu banii? - Eh, are ceva bani, dar nu așa, să mănânce în fiecare zi... Nici unul nu zâmbește Oripilat, scârbit de lumea în care s-a ivit (sau a fost ivit?), orice bărbat, în mod instinctiv, caută să se întoarcă în pizda mă-sii. Nereușind, din pricina dimensiunilor corporale (la care a ajuns până a pricepe în ce fel de lume se află), el caută disperat alte pizde în care să intre. Nereușind nici aici să intre, decât la nivel de penis, devine el însuși doar atât: o pulă. Și plânge. Ciudățelul + Ciudățica = Love Tepui, Roraima, Venezuela Pe toate monitoarele TV din stația de metrou Obor, la 2 martie 2011, ora 14.50, un citat din Nietzche! "DACÃ SOÞII AR TRÃI SEPARAT, NUMÃRUL CÃSÃTORIILOR CARE REZISTÃ AR FI MULT MAI MARE". În loc de reclame și știri, un citat din Nietzche care ocupa întreg ecranul! Toate ecranele! Oamenii foșneau, vorbeau, se urcau sau coborau din metrou, priveau monitoarele, își certau copii, ascultau muzică la căști, ca în oricare altă zi... Am avut întreaga măsură a capacității acestei specii de a CONVIEÞUI pașnic, fără interferențe, în cea mai desăvârșită armonie, cu Adevărul... Ca uleiul cu apa... 4 martie 1970 - Explodează submarinul francez Eurydice "Bărbatul e de foc, femeia de paie, vine dracul și suflă" (Cervantes) Mi-am tot dus zilele spunându-mi că dacă există strălucire în mine, ea nu va putea scăpa ochilor... Ochilor cui? "Dintr-o dată i se păru că niște globuri de foc se sparg în aer, ca niște gloanțe care explodează când cad, și se învârtesc, se învârtesc, pentru ca, până la urmă să se topească în zăpadă. În fiecare dintre globuri apărea fața lui Rodolphe. Se înmulțeau și se apropiau, dispăreau în ea; totul dispărea" (Gustave Flaubert, Doamna Bovary) compară cu "Ușa lată a altarului, începând să se deschidă s-a reînchis. Nenumărate mari globuri de sticlă, becuri, care în loc de filamente aveau capete de copii pistruiați s-au aprins. Cu o durere a luminii care nega strigătul și mistuindu-se în rază, capetele de copii pistruiați dinlăuntrul becurilor se stingeau luminându-mă" (Nichita Stănescu, Împotriva bisericii din vis) Emma Bovary... Am remarcat că romancierii, în special clasicii, au tendința de a învălui lăcomia descreierată, animalică, obsesivă a femeilor într-un nimb de mister, grațios, dramatic, inefabil, care reușește de minune să-i cucerească pe cititorii cretini. Voltaire a murit mâncându-și excrementele? (Flaubert) Dacă "toți bărbații sunt la fel", atunci ce rost mai are să fii bărbat? Hai să încercăm și altceva, zău așa... "... dar grațioasa regină, după ce am fost așezat pe masă, mi-a întins degetul ei mic, pe care eu l-am îmbrățișat cu ambele mâini și, plin de respect, i-am atins vârful cu buzele..." (Jonathan Swift, Gulliver) - Ce te împiedică să scrii? - Certitudinea că Nimicul este mai aproape de Perfecțiune decât orice altă "realizare"... Incredibila iluzie că creșterea cheltuielilor într-o căsnicie aduce vreun beneficiu sufletesc celor doi parteneri.... Despre dreptul observatorului singuratic de a se căca pe specia sa, cu bune și cu rele... Eugen Ionescu despre Vlahuță: "Am căutat să-l recitesc de curând și regret nemăsurat că a murit, că nu va mai ști, că nu va ști niciodată cât de mult, cât de mult ne dezgustă, că nu va mai fi trezit niciodată din credința neobrăzată că era un om mare... " Refuzul sufletului individual (întemnițat în trup) de a sta în contact cu temnițele altor suflete individuale pentru a asculta teoriile delirante ale acestora privind metodele de administrare "armonioasă" a acestui tip infernal de prizonierat se numește Timiditate... 19 martie 2011, Gaddafi: "Dacă lumea e nebună, atunci și eu voi fi nebun". Iată diferența esențială dintre un om politic și un filozof... "Pădure de cetină Te-aș face o scândură Să te vând lunea la târg Și ban peste ban să strâng" și "Bine-i să fii pădurar Că mai tai câte-un stejar Să dai la șeful de post CA SÃ-ÞI FACI ÎN VIAÞÃ ROST" (folclor contemporan surprins la Etno TV, consemnat în Dilema Veche 17-23 martie 2011 de Vintilă Mihăilescu) "Părintele se repezi în iatac și, spre marea mirare a preotesei, se închise acolo cântând cu o voce surdă 'Cuvine-se cu adevăraaaaat...' Coana preoteasă se așeză pe un scaun și șopti speriată: 'Cine știe ce năzbâtie mai pune la cale?'" (Ilf și Petrov, 12 Scaune) "La fântână doamna Bour fu salutată de vecinul ei, Viktor Mihailovici Polesov, lăcătuș intelectual, care-și lua apa într-un bidon de benzină" (idem) - Dacă ai trecut prin Dragoste, n-are rost să te mai temi de moarte. E același lucru, zise mortul. Tot, absolut tot timpul petrecut printre oameni este timp pierdut pentru suflet. Oamenii sunt devoratori de suflete. Pentru că provine din aceeași sursă cu ele, sufletul individual tinde să cuprindă, să înghită toate sufletele cu care intră în contact. Precum anumite microorganisme observate științific la microscop (pădurea Băneasa, la vremea primilor ghiocei din 2011) "A te preface în fantomă e o soluție pe care v-o recomand răcoros" (Nina Cassian) Trăiesc printre oameni cu aceeași bucurie cu care ai urca un munte de pești... "Ce ai face dacă femeile n-ar avea nevoie de bărbați care au nevoie de femei care n-au nevoie să aibă cineva nevoie de ele?" (Alina Neagu, Matei Budeș, 24 martie 2011, Hotnews) Escaladarea Indiferenței Plimbare prin parc cu mâini retezate... În noaptea dinspre 27 spre 28 martie 2011, pe șoseaua Caransebeș - Hațeg, două mașini venind din sensuri opuse intră aproape simultan într-o turmă de oi. În plin. 20 de animale sunt ucise, mașinile grav avariate, nevasta unuia dintre ciobani grav rănită. La primele întrebări ale reporterilor, ciobanii se justifică spunând că au semnalizat prezența turmei pe șosea.. cu o brichetă! Problema în tenis este că oricât de bun ai fi ca jucător, tot nu poți fi mai bun ca un perete. Valabil și pentru gânditori! A gândi este un fel de ping-pong cu un Dumnezeu-perete. Pompa de muci 28 martie 2011 In Columbia, suporterii echipei Deportivo Cucuta au adus cu ei pe stadion, la un meci important al echipei, coșciugul cu trupul neînsuflețit al unui camarad decedat cu o zi înainte în timp ce jucau fotbal pe un maidan... A crea o operă, a o prezenta și a o susține, este un lucru cât se poate de trist pentru cineva care a cunoscut vecinătatea stelelor... Detașarea nu înseamnă Nepăsare. Femeia devenită Nevastă nu face această distincție. Pentru că hrana ei a devenit între timp SUBSTANÞA bărbatului... În numele legii vulturilor, a tigrilor și a micuțului Koala, al prafului alb pe care nu l-am prizat de pe pielea iubitei.... Dacă Frumosul este inutil, atunci este imperios necesar să devin și să mă mențin cât se poate de inutil! Ca o veioză aprinsă în prima zi însorită de mai. Pentru Cioran toleranța este cochetăria muribunzilor... ...iar pentru Mircea Vasilescu (profesor și redactor șef la Dilema Veche), scriitorii care nu scriu pentru bani dau dovadă de "un romantism mic și întârziat". A accepta un rol în această lume, e ca și cum ai accepta un rol într-o piesă prost scrisă și regizată, în care doar maestrul de lumini își face corect meseria. Și asta doar când și când... Până să te faci scriitor, pune-ți mintea la fezandat... o vreme... "Tinerețea omului e repede trecătoare, iar ochiul său începe a scruta eternitatea" (Puccini) "Oricine pune la îndoială faptul că el nu a primit ceea ce merita, ar trebui să-și facă un control la cap" (Obama după uciderea lui Osama, mai 2011) Cinismul nu reușește să copleșească totdeauna și în totalitate inocența... Închis în camera mea, în cușca copilăriei mele, ca într-un pliculeț de ceai, mă scufund în ceașca cu apă caldă a vieții și răspândesc în ea gustul amărăciunilor mele... Viermii din adâncul privirilor ei... Mă îndepărtez de propria mea identitate sexuală din mai multe motive. Unul dintre ele este acela că ȘTIU că sunt capabil să ucid ceea ce iubesc... Artist plastic - artist metalic. Alege! "Bună ziua, mă numesc (...), sunt medic ginecolog și în timpul operațiilor ascult NUMAI muzică românească" (reclamă la radio National FM, 19 mai 2011) "Lemminkainen cel zănatic skiul stâng pe nea îl puse, ca o viperă prin iarbă" (Kalevala, Cântul XIII) "Lemminkainen cel zănatic Minunatul Kaukomieli Și-a făcut un cal din doruri Murg din jalea lui adâncă Un căpăstru din a sale Preanenorocite zile Și din spaime-o șa urzit-a S-a urcat pe cal în spate Alerga în goana mare..." Așa cum Homo Sapinens a trăit o bună parte a istoriei în paralel cu Homo Erectus, tot așa Poeții trăiesc astăzi în paralel cu oamenii lumii acesteia... Mă gândesc la Gino Paoli. "Stelele nu sunt niciodată îngrijorate că ar putea fi luate drept licurici" (Tagore) Din minunățiile științei (concepută pentru a ușura munca oamenilor): 1. Într-o provincie din China (Sichuan?) într-o zonă pomicolă, albinele au dispărut complet ca urmare a excesului de pesticide. Acum polenizarea trebuie făcută manual: fermierul ia un băț cu câteva pene legate la vârf, le îmbibă în polen (recoltat în prealabil, tot manual) și tamponează fiecare floare din copacii livezii de aprilie. 2. Într-o provincie din Australia albinele domestice au fost contaminate de un virus și nu mai fac miere. S-a constatat că albinele ucigașe sunt imune la acest virus. Concluzia științifică? Încrucișarea celor două specii pentru a crea o SUPER-ALBINÃ (National Geographic) Ideea că penisul meu poate "prihăni" pe cineva, m-a umplut dintotdeauna de CONSTERNARE. Nu voi înceta niciodată să ma minunez de geniul politic al Bisericii... "Cei din urmă vor fi cei dintâi" - cât de bine a știut să răsucească Biserica acest concept în favoarea lichelelor care, cu ajutorul Ei, au preluat destinele lumii... "Talentul este capacitatea de a umple prăpastia care separă Suferința de Limbaj" (Cioran) Să mori cu dreptatea în buzunar. Să o iei cu tine adică, Dincolo. Ca pe un pașaport. La Spitalul Municipal din Botoșani, în timpul operației, masa de operație s-a prăbușit cu tot cu pacient (7 iunie Știrile Antena1) În Dragoste, interacțiunea directă cu sexul opus este un prilej pe care Materia îl folosește pentru a se deghiza în Spirit, pentru a se ridica peste și a-și subordona Spiritul: - Unde-ai umblat? Ce fel de bărbat ești? La copilul tău nu te gândești? etc Întrebat de ce, în cariera lui, a ales harpa, profesorul de muzică Ion Ivan Roncea răspunde: "Știți, eu m-am născut în satul Frumușani, (județul Călărași) și acolo toată lumea cântă la harpă..." (Articol Raiul pe Pământ, Dilema Veche 9-15 iunie 2011) Orice acțiune în văzul lumii te leagă de această lume și te întoarce în ea după moarte. Scriitorul publicat este trimis înapoi: "Ia vezi, ia mai vezi o dată, e adevărat tot ce ai scris? Chiar așa?" "Cum poate trupul să atingă floarea Când numai sufletul, ÎN VIS îi simte răsuflarea?" (Tagore) "Șerbanule Georgescu, tu ești tânăr sau bătrân?" (Filip, 3 ani, Horezu, 13-16 iunie 2011) La marginea pădurii, undeva în zona Dealul Negru, lângă șosea, un han. În curte un Lincoln alb luuuuung, inscripționat pe lateral: "La Birtuțul din Pădure" O reclamă care mă invită în Spania argumentează: "Para sentir el sangre de tu cuerpo" De-ai fi tu salcie la mal știu ce m-aș face. Dar de-ar fi Iliescu salcie la mal. Eh? Ce te faci atunci? Poate că pentru a putea înțelege mai bine bărbatul, femeia cu simț muzical ar trebui să mediteze la penis ca fiind o limbă de metronom. 21 iunie 1843. În portul Le Havre se sărbătorește o invenție epocală: elicea de vapor. Chiar în acele clipe inventatorul ei, Frédéric Sauvage, își ispășește în închisoare neplata datoriilor acumulate cu cercetările pentru invenția sa. (Arnold Helman, Calendar de bucătărie Flacăra, 2011) Sfânta Treime și Sfânta Treivirgulăpaisprezecime. Carpat Dumitrescu Zăpadă - un coleg (legionar?) al lui tata Nuțu, despre care mi-a povestit chiar el, într-o seară de iulie la Casa cu olane din Vama Veche, în foșnetul oțetarilor Egreta de la Snagov, numai din zbor se căca... "Trupa lui Agop se compunea din două persoane: el și fiica sa. Când juca în București, în grădina Cișmigiului, mai angaja câte un actor tânăr. Teatrul lui Agop ieșea cu totul din comun. Iată cum juca Agop într-o scenă tragică din Hamlet: în momentul cel mai patetic, când Hamlet își învinuiește mama că s-a căsătorit cu asasinul tatălui său, își făcea apariția Agop care se apropia tiptil, până în spatele lui Hamlet, apoi învârtea deasupra capului o beșică de porc, strigându-i nefericitului prinț al Danemarcei: 'Ahaha! Așa vorbește un fiu cu mama lui? Porcule!' - și Pac! Agop îl plesnea pe Hamlet cu beșica în cap" (din "Revista de altădată" de Nicolae Dinescu, Editura Meridiane 1973, citat în Dilema Veche, 30 iunie 2011) "Închei aici discursul meu. Vă rog să nu aplaudați pentru că nu aveți de ce" (Președintele Băsescu la ședința de bilanț a Poliției Române, februarie 2011) Lautréamont a spus: "Toate oceanele lumii nu vor putea spăla o pată de sânge intelectuală". Totuși mi se solicită să inventez un "fir epic" pentru scrierile mele. Dar e imposibil să înșiri, ca pe mărgele, niște pete de sânge... "Marile surse sunt mute " (Fielding) "Voci alveolare, care cad pe text ca pleoapa pe ochiul bufniței. Exact așa sună lectura lui Marcel Iureș" (Dan C. Mihăilescu, critic literar) "La vederea amantei imperiale Sklerina, un demnitar vârstnic îngână (sotto voce): 'ou Nemesis'" (anecdotă? menționată de Mihail Psellos în Cronofagia) Iată ce se înțelege prin limbaj cultivat în România anului 2011: "Arhitectura dicționarului condensată LA MAXIM datorită..." (din articolul "PENTRU UN PUBLIC CULTIVAT" (!!!!!) de Vlad Bedros, în, atenție! DILEMATECA (!!!), nr 62, iulie 2011, pag 34, coloana 2, rândul 22. Trei extrase din micro-eseul "O placă de marmură" din volumul "Respirări" de Nichita Stănescu: 1. În Piața Amzei, pe un bloc, există o placă de marmură, pusă aproximativ la nivelul etajului 2 și pe care scrie cu litere mari, săpate în discreția marmurei: "Aici a locuit în anul cutare, marele nostru poet MIHAI EMINESCU, găzduit de prozatorul Slavici" 2. Doamna Slavici, mi-aduc aminte din lecturi, dacă nu cumva mi-aduc aminte din informație genetică, tocmai trimisese o scrisoare - prin cineva sau prin careva - domnului prim ministru Maiorescu (sper iubite cetitorule că se înțelege că vorbesc de acel prim ministru al poeziei) - care suna aproximativ astfel; (subliniez, punct și virgulă, nu două puncte - nota mea) "Domnule Maiorescu, ridicați-mi-l de pe cap pe domnul Eminescu, căci a înnebunit de tot" 3. Ce vină poate să aibă din această pricină Piața Amzei? "1438, iarna: lupii înfometați năvălesc în Paris" - din "Tabel Cronologic" la volumul "Poezii" de François Villon (Neculai Chirică) - o notă care schimbă radical percepția pe care o am asupra vieții acestui poet, nascut in 1431, la Paris. "Ce este foarte personal și unic în Eliot e poate egala măsură a inadaptării lui la trecut și la viitor. Și, și la prezent" (Nichita Stănescu) Dar nu e adevărat, nu e nimic personal și nici unic în aceasta. Sunt gata să bag mâna în foc că, dacă m-ar fi cunoscut (O, Doamne!) pe mine, personal, dragul de Nichita ar fi reflectat în sinea sinelor lui: "Ce este foarte personal și unic în Șerban e poate egala măsură a inadaptării lui la trecut și la viitor. Și, și la prezent" 1 august 2011, seara, Romania Cultural, emisiunea "Memorialul durerii": Doina Cornea povestește despre securiștii deghizați în ingineri, muncitori, oameni obișnuiți, care o acostau pe stradă urlându-i în față că sunt indignați de acțiunile ei, o îmbrânceau, o bruscau etc - "unul m-a și scuipat, și scuipatul mi s-a scurs pe aici, pe gât" spune, și își distanțează puțin gulerul pull-overului arătând exact locul și direcția scurgerii, cu capul puțin întors în direcția opusă dar continuând să privească în ochi reporterul, cu o privire care cerea parcă ceva. Cu o privire care cerea parcă ceva... (Repet, scriu doar pentru Sufletul Individual. Dacă vibrația produsă acestuia îi determină halucinații de tipul: "Hai să schimbăm lumea", este exclusiv treaba Lui. Nu a mea) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate