Exorcismul

Toți știm ce este exorcismul, dar am să repet – o practică magică/ mistică de a scoate diavolul din trupul unui semen sau auto-exorcism , din trupul propriu. Regretele, reproșurile, tot ce ține de păcate mai vechi și mai noi se „rezolvă” prin exorcism – flagelare, autoflagelare, tortură fizică și psihică, etc.
După 24 de ani, cât a domnit megalomanul Ceaușescu, la care se adaugă alți 20 de dictatură colectivă și apoi unipersonală, dejistă, populația României, iar aici includ absolut întreaga populație, indiferent de etnie, a suportat într-o tăcere aproape totală jugul umilinței pe care unii l-au adoptat cu entuziasm, alții cu resemnare. După 1989, societatea românească s-a împărțit în – foști comuniști deveniți anticomuniști, adică oportuniști, foști securiști sau securiști reactivați, unii îmbogățiți, foști anticomuniști care s-au simțit marginalizați și dezamăgiți, nostalgici ceaușiști, nostalgici legionari, ș.a. Iliescu s-a folosit cu îndemânare de această dezbinare nefericită, a adus și jertfe, începând cu 22 decembrie 1989, apoi, mineriadele, care nu trebuie uitate, a urmat un Emil fără vlagă, o marionetă nu se știe a cui, apoi a venit Năstase cu micile/mari furtișaguri, ca prim-ministru și realmente câștigător al alegerilor prezidențiale, fiind „păcălit” de jucătorul Băsescu, apoi mult contestatul Băsescu, care a devenit acum ținta celor mai fanteziste acuze, singurul președinte cu oarecare dorință de a opri corupția, însă total inconsecvent și vorbăreț peste poate. Norocul său este încă sprijinul din Vest, care nu dorește un haos favorabil infiltrării Rusiei, ca și incompetența „tinerilor” V. Ponta și Crin A.
Niciodată nu a fost mai crâncenă lupta pentru scaunul prezidențial, parlamentar, cum este acum. Principala acuză nu este corupția, deși corupția este cauza tuturor relelor, ci apartenența la comunism, la Securitate, când , de fapt PCR a numărat peste 3 milioane și jumătate de membri, numărul activiștilor de partid și securiștilor fiind în 1989 greu de apreciat, dar nu greșesc dacă vorbesc de peste 100.000., cred că mai mult.
Ceea ce se uită este că FÃRÃ TRÃDAREA SECURITÃȚII, Ceaușescu ar fi murit liniștit în scaun și nu se știe ce mai urma. Puteau ieși un milion de oameni, fără Securitate nu ieșea nimic, în afară de arestări masive după calmarea spiritelor. Desigur, situația externă nu era favorabilă lui Ceaușescu, dar povestea se lungea. Acum vin și mă explic – ne este rușine să recunoaștem că în afară de câțiva dizidenți, unii fugiți în Vest, noi am acceptat dictatura comunistă, ca și alte popoare din „lagărul socialist”. Ar trebui să se șteargă la gură de rahatul pe care îl mănâncă băieții și fetele de la Antena 3 și mulți vocaliști de pe stradă. Să încerce o exorcizare. Toți trebuie să trecem prin exorcizare. Atunci vom începe să întrăm într-o atmosferă respirabilă.
BORIS MARIAN