agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-09-17 | | Victorie trudnică asupra bolii, pielea atârnă zbârcită și deshidratată, în eprubetă plutesc microbii uciși, tunarii, băieți rumeni la față și veseli, încarcă țeava cu o ghiulea grea cât toate zilele vieții noatre și ochesc o muscă mare, hidoasă, urcată pe tavanul alb al unui spital, într-un colț de lume plânge o lumânare uitată șu suflul exploziei o stinge, din case ies oameni speriați și se bucură că sunt doar artificii pe cer.... Am scris acest poem în urmă cu mulți ani, după ce am vizionat „Singurătatea alergătorului de cursă lungă”, doi actori mari, Richard Harris, ea, nu știu exact, Rita Tushingham sau altă actriță, film extraordinar. Iar de spital am avut și eu parte de vreo zece ori.... Am visat un om cu o pasăre pe umăr, pasărea era sufletul meu, uneori pasărea e Dumnezeu, se făcea că eram în cameră, ușa o deschidea Moartea – mătușa, pasărea pe umăr tremura, omul din vis .... pe mine mă visa... Urmează căile înțelepciunii, alte căi nu există pe lume, iubește pe Domnul, nu te teme de El, Domnul este cu tine, fidel, tu te mai clatini, mai ocolești căile drepte, dar te căiești, însăși căința e poarta spre iad, drumul căinței trece prin vad, râuri de sânge știm cum au curs, nici o căință n-a fost de-ajuns, tu care nu cunoști adevărul, lasă-L pe Domnul să-ți fie sufleurul......Intr-o zi am vorbit cu Stalin, el mă asculta și zâmbea. Așa îi spuneam eu bunicului, care mă ținea pe genunchi. Bunicul zâmbea. Încă nu știa bine cine era tovarășul Stalin. I s-a luat bunicului tot ce a agonisit ca negustor, cred eu, cinstit. Absolut tot. Cred că a și murit de necaz, din această cauză, a făcut hemoragie cerebrală. Nu a suferit nici o persecuție, nu a fost arestat, nu a protestat, i s-a luat tot. Numai mobila din casă nu i s-a luat că nu avea nici o valoare. Iar casa era închiriată. Era un negustor prăpădit. Coincidența a făcut ca bunicul și Stalin să moară cam în aceeași perioadă, în iarna lui 1953, de aceeași hemoragie cerebrală. Doar că despre Stalin au circulat zvonuri că l-au omorât . Eu nu l-aș fi omorât, l-aș fi dat doar afară din vila sa din afara Moscovei și din Kremlin. Atât. Să-și caute o locuință cu pensie de ... De care?.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate