Poeme de demult


***

Căutând un înger



Unde ești, îngeraș al păcii? Că doresc să o regăsesc, să o văd împrăștiată de aripile tale, în toată lumea…
Unde ești, îngeraș al iubirii? Că doresc să văd oamenii zilnic arătând-o, ca și tine, trimițându-ne micuțul porumbel, în timp ce noi, uluiți, privim către Cer, căci reflectă sufletul nostru...
Unde ești, îngeraș al dreptății? Că doresc să-ți arăt ce ne face răutatea străveche, nouă, oamenilor, orbindu-ne ochii cu ura sa, sau cu indiferența și zilnic, noi, cei ce încercăm să credem în Dumnezeu cu tărie, privim haosul răsărit al timpurilor întunericului; privim acolo, către Cer, să vedem semnele viitorului, reflectate spre nori, culori de indigo, întunecate, de furtuni…
Ești acolo, îngerașule? Vei veni aici la noi, cei cu credință, să ne dai un răspuns inimilor noastre? Vei face asta? Când?
Unde ești, îngeraș al virtuții? Noi, cei care încercăm să ne păstrăm credința, te căutăm. Pentru moment, ești în inimile noastre, căutându-te în mijlocul norilor, deși adesea e vreme încețosată… Un tunet, răsare, dintr-un moment în altul, apoi… liniște. Ar fi acesta un semn ca tu ești acolo, Ființă iluminată a raiului? Ne vei învăța mereu să fim sinceri în inimile noastre, iar când cădem în deznădejde, să vii spre a ne salva?
“ - Unde ești? “ , întrebăm noi acum, cu voce tare…
Dar gurile noastre nu mai au glas , ecourile noastre nu trec de poarta dintre lumi… Ne vei ajuta să găsim cheile?! Noi, cu credință și speranță, te strigăm zilnic, căutându-te în tot locul… Privim la semenii noștri și… ce trist! Îngerii păzitori... nu sunt de găsit… A fost destinul unora dintre noi ca să ajungă să nu mai creadă în Dumnezeu, iar îngerii , privind acestea, să plece? Chiar mereu ne-am renegat natura noastră de oameni, permițând urii și distrugerii să ia control asupra minții , iar mai târziu, asupra inimii? De ce toate acestea, îngeraș al virtuții? Este mâna destinului? Noi, oamenii, ar trebui să fim în Rai, ca și tine, fiind prin scopul firii născuți pentru asta; oare uităm însăși scopul vieții?
Îngeraș al virtuții, ne vei ajuta pe toți să dăm răul deoparte și să îmbrățișăm binele? Ne vei ajuta să ne căutăm Îngerii păzitori și înconjurați de lumina lor, să pașim afară din întuneric? Nu ar mai fi apoi razboaie, râul masiv de sânge va seca, vom trăi atunci în pace, iar ochii noștri vor arăta fericire, inimile noastre vor căpăta iubire și blândețe, mințile noastre vor cugeta spre îndurare și dreptate, apoi din sufletul nostru va curge, în culori, un curcubeu…
Armonie...
Toate acestea, doar căutând un înger...



©Th3Mirr0r