Pe 31 August se va serba, ca în fiecare an, ca urmare a Legii nr. 53/2013, votată de Parlamentul României, Ziua Limbii Române, care "poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinatate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific".
Această sărbătoare a fost precedată în arealul românismului încă din 31 August 1988, când Sovietul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (precedesorea Republicii Moldova), în contextul destrămării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (proces de destrămare încheiat oficial pe 25 decembrie 1991), a instituit Limba noastră cea română. Atunci, grafia chirilică a fost înlocuită cu cea latină, iar denumirea de "moldovenească" a fost înlocuită cu limba română. În 1994, sub președenția lui Mircea Snegur, denumirea acestei sărbători a fost schimbată în Limba noastră. Ulterior, în 2004, sub președenția comunistă a lui Vladimir Voronin, s-a instituit comasarea acestei sărbători cu Ziua Independenței (27 august), sub denumirea de Ziua Republicii, hotărâre care nu a fost realizată în mod practic, datorită marii presiuni populare, manifestarea Limba noastră cea română fiind organizată anual pe 31 August. Din 2007, cel puțin în Chișinău, de când primar general este liberalul (Partidul Liberal) Dorin Chirtoacă, acestei sărbători i s-a redat denumirea de Limba noastră cea română.
Ca un scurt memento, limba română este o limbă dacoromână și face parte din grupa limbilor neolatine. În ciuda năvălirii popoarelor migratoare, în special a slavilor, hunilor și cumanilor, limba română s-a păstrat, devenind o insulă dacolatină într-o mare slavo-ungară, ea permițând instituirea statelor românești, inclusiv a României Mari, model de patrie a românismului.
Primul document nebisericesc scris în limba română, descoperit până în prezent, este "Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung", fiind datat în 1521. În "Descriptio Moldaviæ", Dimitrie Cantemir afirmă că în Moldova s-a scris cu grafie latină până în 1439, în urma Conciliului de la Florența, când domnitorul Alexandru cel Bun a introdus grafia chirilică, dar cu specific românesc, având diacritice. Grafia latină a fost introdusă pe 10 iulie 1862 în Principatele Române de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiind menținută și în prezent pe teritoriul actualei Românii. În urma dictatului Moscovei din 26 iunie 1940, în spațiul nistro-prutean a fost reintrodusă grafia chirilică, fapt repetat și după 23 august 1944, când Basarabia, nordul Bucovinei, Þinutul Herța și Insula Șerpilor au trecut în administrația Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
În prezent, limba română este limbă maternă pentru circa 90 și 75 de procente din locuitorii României, respectiv Republicii Moldova (sub denumirea de limbă moldovenească, chiar dacă în mod oficial este recunoscută identitatea ei cu limba română). În Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, limba română este recunoscută ca limbă oficială, alături de sârbă, croată, maghiară, ruteană și slovacă. Limba română este vorbită de mai mult de 3 milioane de români din diasporă. De asemenea, ea este vorbită de circa 400.000 de cetățeni israelieni. Limba română, alături de limbile bulgară, greacă, rusă și sârbă, este vorbită oficial în Statul Monastic Muntele Athos, mai precis în schiturile Podromu și Lacu.
Ziua Limbii Române este încă o ocazie de a aduce un pios omagiu limbii poporului român, celei în jurul căreia noi, românii, ne-am unit și am creat un stat în care putem trăi românește.


Doru Ciucescu


* Articolul a fost publicat în "Ziarul de Bacău".