agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1009 .



Niciodată nu am urât mai mult
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cigoras ]

2014-09-01  |     | 




Era aproape să ajungă acasă când văzu un tramvai nou plutind ușor pe șinele strălucitoare. Acest eveniment a adus bucurie în sufletul ei. Se zice că de câte ori vezi un tramvai nou-lansat pe șine te așteaptă un eveniment plăcut. Tramvaiul însă s-a uitat trist la ea și a curs lin mai departe.
După colț era și casa ei, sărăcăcioasă, dar caldă, albă pe interior și înzestrată cu scânduri așezate ordonat astfel încât să înlocuiască mesele, tabureții, patul, și câteva rafturi de haine și cărți, mai ales cărți. Strada o urmărea de sub picioare absolut indiferentă, astfel că de data asta ajunse chiar ușor acasă. Se uită în oglindă și e încă superbă, cu ochii mari, negri, brunetă, înaltă și subțire, încărcată de frumusețe feminină din cap până în picioare și înapoi.
„Sunt Viv, mă cheamă Viv, numele meu e Viv, vreau să mă prezint – Viv, și cel mai mult îmi place să cânt, cel mai mult, în sufletul meu, trăiește muzica, cel mai mult ard în armonia sunetului, tocmai aici am vrut să ajung să satisfac nevoia oamenilor de cultură, de muzică, de arderea internă... Vreau să fac parte din această orchestră și simt că deja sunt pe jumătate cuprinsă în ea” nu merge nimic. Cearcănele s-au schimonosit aiurea și zâmbetul s-a întors pe dos. Dacă nu reușesc să prind acel post poate că foamea nu o să fie chiar atât de rea.
Mâine...
A luat o carte la întâmplare să vadă ce îi poate zice, dar apoi a văzut că literele îi sunt neînțelese de această dată. A aruncat cartea cu grijă exact în același loc de pe raft și a lăsat să vină starea de extaz dată de somn.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!