agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1003 .



Bătrână doamnă...
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Dafinul ]

2015-11-24  |     | 



îți scriu ca să știi că încep să fiu frumos… Pentru atunci când te vei hotărî să te măriți cu mine!
Ne naștem cu chip angelic... Nu știm, dar avem o înțelegere cu timpul – noi să-i dăruim din frumusețea noastră în schimbul a câte unui pic din marea lui înțelepciune.
După o vreme ne privim în oglindă și descoperim că nu ne mai place așa de mult cum arătăm. Ca un refugiu consolator preferăm să citim, să socotim, să rezolvăm probleme, să facem lucruri de care nu ne credeam în stare. Preocuparea pentru chipul nostru continuă, însă, să ne domine. Multe din cele ce le facem aproape că nici nu prea le luăm în seamă, dar ne străduim, cu mult zel și speranță, să ne cârpim fața ori silueta cu tot felul de pomezi și operații așa zis estetice.
Pentru tot dezastrul nostru, în principal facial, dăm vina pe timp. Foarte puțini sunt cei care știu că frumusețea nu ne-o ia nimeni. De la naștere, ea crește continuu, înflorește și devenind tot mai grea se scufundă, treptat, in adâncurile ființei noastre. Devine un soi de fereastră fermecată prin care îi privim pe cei din jur. Le facem complimente și fiecare e mândru și mulțumit de ce aude, adică de frumusețea sa. Habar nu are că lauda noastră e o cumplită ipocrizie. De fapt, pe chipul fiecăruia ne admirăm propria frumusețe.
Aud rostindu-se despre câte cineva că e urât ca moartea. Deși nimeni dintre vii nu a văzut-o. Vă dați seama cât de hidoși trebuie să fie cei care văd în jurul lor numai urâciune? Noroc și consolare le e faptul că ei sunt doar proști, însă nu știu asta. Ignoranța e însăși cauza propriei lor urâciuni interioare.
Toți oamenii sunt frumoși. Dar numai cei înțelepți pot să-și vadă propria frumusețe în ceilalți! Mai ales pentru că ești și femeie, dacă am acumulat destulă înțelepciune să te pot admira, până și tu moarte ai frumusețea ta.
Așa că... frumoasă „doamnă bătrână” îmi e dor de tine și aș vrea să te văd! Ești marele meu test. Dacă voi fi în stare să-ți zăresc, măcar pentru o clipă, splendoarea plec liniștit. Înseamnă că am fost prostul, căruia îi era frică de tine, dar am evoluat spiritual într-atât încît să-mi văd frumusețea până și sub mantia ta. Dacă în clipa aia voi zâmbi, bucurați-vă! Înseamnă că ați întâlnit un înțelept. Cât de folositor îmi mai e, poate o să aflu…


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!