Probabil că lucrurile astea s-au întâmplat demult
nu mai știu în ce fel
am râcâit pe suprafața de rugină
încercând să aflăm câte ceva
în loc de asta am dat de straturi peste straturi
de priviri pofticioase
bucăți de pâine și ciori care se scăldau în zăpadă
la un moment dat
te țineam în brațe
intuiam că ești acolo
căutând să aduni în diametrul unui cerc
dimensiunile destrămate ale unor gânduri
este martie ți-am șoptit
și în curând se va face noapte.