este firesc să mori
când liniștea exersează piruete prin tine
atunci vine momentul
fără cremă de zi fără cremă de noapte
și fără să te privești
în vitrina cu antichități/unde
mereu se destramă câte-o rochie de mireasă
puțin cimbrișor sălbatic în supa strecurată a vieții
lăsând deoparte coincidențele
este firesc să spui adio paiațelor din lanul tău de lacrimi
dragă doamnă/ îmi spune curierul
ai un colet/ar putea fi o bombă
bomba zilei (ha-ha-ha dar eu nu am comandat nimic)
poate este doar o țoală de firmă una dintr-alea ce are-n țesătură
câțiva ani lipsă
ați primit un colet cu verificare/insistă el
cineva a plătit în locul dumneavoastră
având în vedere consensul că există un deznodământ
ca în podcasturile cu bolizi
când piloții-robot declară
că nu vor băga sub roți pe cei adevărați
cu toate astea se-ntâmplă des

dragă domnule
dacă mă privești nu deschid nimic
verificarea urmează asemenea unei apărări
stranii și inutile
există lucruri ce trebuie consumate în intimitate
clipa ultimă e unul dintre ele
deschid coletul
singură
întâi să pun cap la cap întâmplări
să le scriu într-o carte
100 de pagini pentru 100 de cititori
nimeni să nu descifreze altceva decât foaia lui
voi scrie personalizat cum fac negustorii de tricouri și căni
fiecare să-și poarte fila ca pe un trofeu
în bunul capitalism unde strechea
vânzolindu-le în căutarea onorariului
aduce termitele în față
vara aceasta se anunță cu ceva toamnă în aliaj
soarele rânjește
în timpanele mele ca niște pâlnii de gelatină

deschide odată coletul