agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 164 .



Câteva aspecte ale distorsionării în proverbe spaniole cu termeni religioși
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2022-06-20  |     | 



Unele dintre proverbele spaniole explicative (cu termeni religioși) sunt susceptibile de a fi puse în relație cu un creator cult (cf., de ex., La blasfemia es mal vocablo, pues convierte al hombre en diablo „Limbajul vulgar este un limbaj rău, pentru că îl transformă pe om în diavol”). Făcând această observație, nu avem desigur în vedere dimensiunea... individuală a actului creator, ci circumcrierea față de un anume mediu, în speță bisericesc sau/și monahal (vs popular). Așa cum remarcam și cu prilejul discuției consacrate românei, rețin atenția unele microcontexte sugestive pentru asimilarea impecabilă și, implicit, redarea fidelă a învățăturilor creștine în cadru discursiv paremiologic, multe dintre acestea conținând figuri / metafore conceptuale / gnoseologice și fiind sugestive pentru ceea ce Sevilla Muñoz definește drept proverbios (vs refranes). Ar putea fi sugestive în sensul observațiilor formulate și microcontexte, precum: Dios hace salir su sol sobre los buenos y malos, y llueve sobre los justos e injustos (Sbarbi [I] 1922: 321); Dios hizo todas las cosas con peso, sabiduría y mesura (ibid.); La fe, para ser viva, ha de ser acompañada de buenas obras (Id., ibid., 377); El Padre celestial, las aves del cielo y hormigas de la tierra sustenta (Sbarbi [II] 1922: 178); Rezar, madrugar, dar limosna y frecuentar la iglesia no empobrece a nadie (Id., ibid., 505, Apéndice) ș.a. Oarecum la antipod sunt structurile paremiologice populare, tipare în cazul cărora locul tonului grav este luat de regulă de dimensiunea pronunțat ludică, în acest context justificându-se o posibilă încadrare a multora dintre acestea în categoria refranes. În interiorul acestei clase, în realitate superior reprezentată având ca termen de comparație tiparele (cu termeni religioși) culte, se poate delimita o subcategorie aparte, și anume aceea a enunțurilor distorsionante, concept care se susține prin considerarea ca reper a învățăturilor creștine, așa cum sunt formulate acestea în manualele catihetice. Ca și în cazul românei, dacă uneori distorsionarea este interpretabilă ca fiind expresie a ignoranței, deci a unei „derapări” (conceptuale) involuntare (v., în acest sens, necunoașterea sau cunoașterea parțială, imperfectă, a unor realități), alteori (= mai frecvent) ea constituie expresia unei anumite intenționalități a enunțiatorului popular, prin urmare distorsiunea fiind... controlată în acord cu propriul interes / interesul personal. Identificăm aici un tip aparte de versatilitate a omului din popor , ale cărui... toane nu sunt chiar gratuite, ele cuvenindu-se a fi înțelese în relație cu anumite... interese ale acestuia (v. în speță filosofia de viață a aceluiași homo pragmaticus, abil în a întoarce realitatea în favoarea sa, riscând chiar blasfemia, prin crearea și statuarea unei realități paralele, ce dispune de propria... „legislație”). Este elocvent în sensul celor afirmate, de pildă, felul în care este valorizat, mai exact... devalorizat actul de ῾a postiʼ, și anume nu doar prin distorsionarea propriu-zisă (cf. Harto ayuna quien mal come [Sbarbi 1922 [I]: 82], (literal) ῾Postește mult cine prost mănâncăʼ) , ci și prin... „sustragere”, în contextul formulării unei argumentații ad-hoc: postul ar fi pentru sfinți care nu... ar avea măruntaie (cf. sp. ¡Ayunen los santos, que no tienen tripas! [Sbarbi [II] 1922: 343)], (literal) ῾Să postească sfinții , căci ei nu au măruntaie!ʼ). Devalorizat prin distorsiune este și conceptul ῾liturghiei creștineʼ, resemantizat în aria absolută a derizoriului, așa cum se poate observa în microcontextul La misa y el pimiento son de poco alimento (Sbarbi [II] 1922: 71), (literal) ῾Liturghia și ardeiul țin puțin de foameʼ, în care analogia (... total neinspirată ) între eficacitatea spirituală a actului liturgic și eficacitatea alimentară a... ardeiului este mai mult decât concludentă. Răsturnarea ierarhiilor, a priorităților, o resemnificare pe scara importanței evenimentelor este ilustrată de microcontextul Lo primero y principal es oir misa y almorzar, y si corre prisa, antes es almorzar que oír misa (Sbarbi [II] 1922: 71), (literal) ῾Primul și cel mai important lucru este să asculți slujba liturgică / liturghia și să iei masa de prânz, iar, dacă te grăbești, este mai bine să iei masa și doar apoi să asculți liturghiaʼ, în care, așa cum se poate observa, distorsionarea reflectă punctul de vedere al lui homo pragmaticus, oricând dispus a lăsa pe locul doi viața spirituală. În cazul proverbului Cada uno es como Dios lo hizo, y aun peor muchas veces (Sbarbi [I] 1922: 319), (literal) ῾Fiecare este așa cum Dumnezeu l-a făcut și chiar mai rău adeseaʼ, „adaosul” y aun peor muchas veces este sugestiv pentru felul în care trebuie decodată nu doar prima parte a proverbului, ci și varianta mai sintetică / trunchiată a acestuia, consemnată și ea la Sbarbi (cf. Cada uno es como Dios lo ha hecho), și anume în conformitate cu ideea unei creații divine... imperfecte, ceea ce reprezintă, desigur, o distorsionare a adevărului religios (în acord cu învățătura creștină, Dumnezeu l-a făcut pe om bun, chiar destinându-i acestuia paradisul).
Numeroase tipare paremiologice distorsionante au drept protagoniste o serie de... fețe bisericești, ca, de pidă (el) sacristán, (el) teólogo, (el) fraile ș.a. Astfel, în mentalitatea populară și în contradicție cu un punct de vedere obiectiv, în speță creștin, activitatea sacristanului / paracliserului este una insignifiantă, care nu implică niciun efort considerabil, prin urmare banii câștigați astfel fiind inevitabil meniți a se risipi repede. De aceea, omul din popor s-a grăbit să discursivizeze aspectul, afirmând răspicat: Los dineros del sacristán cantando se vienen y cantando se van (Sbarbi 1922 [I]: 317), (literal) ῾Banii paracliserului vin cântând și tot cântând se duc / se risipescʼ. Alteori distorsionarea, în aceeași arie conceptuală, este în relație cu ῾privarea de libertateʼ și blamarea acesteia. În acest context, un tipar invocativ precum ¡Dios te libre de conciencia de teólogo! (Sbarbi 1922 [I]: 324) exprimă convingerea omului din popor că gândirea teologică implică numeroase constrângeri, care îi îngrădesc libertatea, deși mesajul enunțului menționat, este, după toate probabilitățile, mai complex. Astfel, Sbarbi, loc. cit., arată că tiparul respectiv demască / trădează, dimpotrivă, o anumită înclinație a omului / laicului spre libertinaj, în sensul de „respingere a oricărei constrângeri sau restricții”; altfel spus, nu atât gândirea teologică este constrângătoare (= distorsionarea, răstălmăcirea), cât mai ales omul din popor este înclinat spre libertinism!


Bibliografie:
Teleoacă, Dana-Luminița, Proverbe cu termeni religioși în limbile română și spaniolă (lucrare în curs de elaborare; până în prezent: 320 de pagini)


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!