agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-01-24 | |
în inima mea este o rană din naștere
un fel de malformație nu se vede la aparate dar o simt cum descarcă electroșocuri prin unghiurile cărnii îmi distorsionează realitatea suburbiile mă ademenesc fastidioase ce pot face cu firul de plumb aruncat în băltoacă altceva decât să mă stropesc de noroi ? în inima mea este o rană intră gânduri acolo cum intră furnicile în întunericul unei galerii niciunul nu mai găsește poarta de acces către libertate am gândit cu inima spun de câte ori cad zilele nu țin loc de surori sau de frați nu țin loc de iubiți zilele sunt niște haine pe care le dezbrac și dacă mi-e frig și dacă mi-e cald mamă-țară ar fi trebuit să mă naști imună sau măcar cu mâinile alea mari și calde să-mi fi frământat un pic mințile să mi le fi copt n-aș mai gândi acum cu inima trece lumea pe sub ochii mei îi număr pe străini pe urmă le uit numărul și o iau de la capăt ai noștri au plecat demult în vest s-au făcut cowboy șerifi ori gangsteri după ce le-a trecut glonțul foamei pe la tâmple cine-a mai auzit de ei? nu ne mai scriu nu ne mai sună de sărbători cred că pe-acolo crăciunul cade noaptea și nu vor să ne facă deranj mamă-țară în inima mea e o rană poate mi-ai făcut-o chiar tu când dormeai pe burtă împiedicându-mă să dau din mâini și din picioare de ce nu m-ai adus pe lume fără așa ceva cu un plămân în plus să-i transfer lui aerul rece care vine de prea departe ori cu polidactilie să m-agăț mai ușor de crengi și s-ajung în vârf unde are cuibul pasărea de care-mi povesteai când nu voiam să tac la emisiunile tale preferate că îi va putrezi limba de la atâta ciripit e adevărat că puneam întrebări incomode dar să știi de la vreme nu mai pun întrebări și răspunsurile seamănă cu păpușile voodoo am visat de multe ori că tu însăți ești un răspuns scurt și la obiect o sancțiune pentru arta tăcerii din care nu mă pot întreține nici pe mine și nici pe alții
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate