agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 39 .



din valea lui Hinom
personale [ Jurnal ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [emilian ]

2025-02-05  |     | 




mi-e doamne sufletul mursecat
ca un prunc de care trag două mame
în așteptarea judecății lui solomon
m-am pregătit toată viața pentru clipa aceea
în care te trezești dintr-o dată bărbat
și faci din instinct lucruri ferme
durabile
iar clipa aia a venit suplă și sigură
ca o escortă de lux
m-am trezit dintr-o dată bătrân
în orașul acesta care miroase-a năut
și a cânepă
pe toate panourile publicitare am scris
nu există iertare pentru că nu sunt rugi atât de fierbinți să dea înapoi timpul

am învățat că nu există drumuri spre nicăieri
doar călători fără direcție
nu există drumuri fără întoarcere
doar locuri pe care le uiți
iar ultimul drum nu e ultimul drum
e doar un tren de noapte
în care necunoscuți adormiți pe jumate
își pun încrederea-n tine că-i vei trezi
când trebuie să coboare
pentru că tu mergi până la ultima stație

cu toate astea am o poftă neroadă
să-ți cad la picioare și să mă rog
în timp ce-ndes hainele în geamantul elvețian
ca un cioclu nepriceput ce-ndeasă-n siciru
un trup surprins
cu genunchiul ridicat a plecare

îmi spun cu amărăciune că n-am pic de rușine
că ar trebui să existe un număr fix de rugăciuni
care să fie ascultate poate așa
n-am mai avea tot felul de cereri neghioabe
iar când va veni timpul prin fața ochilor
să nu ne treacă tot restul vieții
ci numai clipele în care – am promis
că nu-ți vom mai cere nimic dacă te-nduri de noi

bunică-mea mă învăța: dacă vezi
pentru prima dată pe anul ăsta o barză
pune-ți o dorință în gând fă-ți o cruce cu limba
și-o să se îndeplinească
vara când vedeam avioane pe cer
le făceam cu mâna
și-mi închipuiam că piloții îmi fac înapoi semn
după ce m-au văzut printr-un ochean uriaș

când sărutam de rămas bun obrazul țepos al bunicului
credeam că fug desculț prin lucernă cosită
ghemuit în autobuzul cu navetiști
nu voiam decât să văd o mulțime de berze
pănă-n oraș

adevărul e că pentru morți nu m-am rugat niciodată
doar în unele nopți îi rugam eu în secret
să pună o vorbă bună și pentru mine la dumnezeu
nu voi înțelege în ruptul capului de ce
când vorbim despre cei ce nu mai sunt
spunem automat dumnezeu să-i ierte
dacă dumnezeu i-a luat la el
asta înseamnă că i-a iertat deja
nu?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!