" felicitări

O epigrama reușită, gen literar în care autorul de eseuri-panseuri învață repede si cu aplicație.Personal prefer epigrama polemicilor cu ad hominem argumentum, fiindca-i mai aproape de literatura decat de scandal.Spiritele ludice nu pot decat beneficia de pe urma cultivarii epigramei. Succes în continuare."

Elena Malec [09.Jan.06 21:05]


Nu știu dacă are vreun rost să aduc în discuție evoluția animozităților dintre mine și G. Oricine poate vedea, dacă dorește, totul. Lucrurile s-au petrecut la vedere și off-topicele sînt ascunse numai de un buton pe care orice membru îl poate apăsa.

Pentru mine lucurile stau acum așa: din păcate nu vreau să-mi mai pierd timpul trăgîndu-l de urechi pe zvăpăiat. Am făcut-o, dar fără efect. Nu are pielea sensibilă la nici un fel de înțepături, inclusiv la cele care ar putea avea la alții un efect curativ.

Spre deosebire de dînsul, eu postez și altceva decît atacuri injurioase la adresa sa. Și nu cred că acele texte trebuie să fie terfelite de prestația sa incalificabilă (adică eu nu o pot califica în limitele vocabularului pe care îl folosesc aici, cred că este de competența editorilor s-o facă). Mai precis, tactica dînsului, mîrșavă, este să atace textele de calitate și să se ferească de cele în care gesturile sale sînt incriminate. Și nu pot evita asta. Cică-ar fi democrație.

Am făcut tot ce am fost în stare singur. Nu m-am coborît la limbajul său de mahala și am căutat soluții cît de cît mai decente. Era nevoie ca dînsul să se poată rușina de ce face, de ce i se întîmplă pentru asta din partea mea, de faptul că are un număr suficient de mare de off-topice, texte în pagina de autor, avertizări din partea editorilor și acel -10 care îl dovedește recidivist notoriu.

M-a somat să am un dialog cu el. Nu o pot face în maniera, de fapt în halul pe care mi-l propune, am un oarecare scrupul stilistic. Nu-i pot spune ce-mi vine la gura spumegîndă, trebuie să prelucrez, să filtrez un pic. I-am propus deci un duel epigramistic, n-a percutat. Sau a cam dat rateuri. Dacă nu a putut primi o provocare de calitate – adică literară –, îi spun și eu că pe maidanul pe care combate eu nu mă pot coborî. Sîntem pe un site literar și porcărelele dînsului trebuie doar să mă inspire.

Pe deasupra, mie mi s-a făcut totuși, deși nu sînt un pudic, rușine să fac atîta tevatură pentru cine nu merită. Recunosc, nu vreau să continuu (aici aș fi mai degrabă pentru forma „continui”, dar asta-i altă problemă) în acest regim insalubru. Nu e vorba numai de stresul meu, ci și de poluarea site-ului.

Din acest moment îmi voi împărți textele în două categorii. În haine de gală, pe care le voi proteja de paraziți, și În salopetă, în care voi proceda la deparazitare. La primele voi avea comentariile închise, în celelalte voi experimenta metode cît mai variate de deparazitare. Acolo poate spune orice, îmi va oferi material de studiu și-i voi da cu flit urmărindu-i cu migală și cu protocoale reacțiile.

Apropo de lașitate. Stiu o anecdotă:

La cele două capete ale unei punți se ivesc simultan două persoane. Una se repede pe punte, trece impetuos și, la celălalt capăt, îi spune celeilalte cu infatuare:

- Eu nu las orice prost să treacă înaintea mea.

Cealaltă se pleacă ceremonios și-i răspunde:

- Ba eu las.

Recunosc, sînt atît de laș încît îl rog pe domnul G. să-mi servească replica în pagina dumisale. În suc propriu. Vreau să spun că nu-i mai suport comentariile agramate aici. Și aș vrea să-i mai spun că nu greșelile inerente, scăpările au importanță în asta, ci perseverarea voioasă în mereu și mereu aceleași erori de clasele primare.