agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2874 .



nu existi
personale [ Gânduri ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [colorit ]

2001-02-23  |     | 



Ce simt...e ceea ce spun....de ce sa fie altfel?..oricum, imi rezerv dreptul de a spune numai ceea ce cred ca trebuie, merita sau vreau sa fiu rostit....atunci, de ce sa ma ascund?..de sa ce incerc sa ma conving ca nu ma cred?...
De ce sa cred ca ploua si ninge,numai pentru ca asa veau sa fie...de ce sa ma crezi cand spun ca e soare atunci cand e frig..si de ce sa nu te cred cand imi spui adevarul?...de ce sa caut acest adevar ascuns atat de bine...care ma doare si care imi spune ceea ce nu vreau sa vad...ca nu eshti aici..si ca, poate nu vei mai fi niciodata..asa cm ai fost.
Asa cum mi-ai spus atunci..ca imi vei arata...dar nu mi-ai
aratat..si ti-am spus sa nu mai promiti..pe cand tu nu ai promis..doar ai rostit unele cuvinte, rupte, distorsionate si mute.
Au ramas mute, asa cum a ramas si strada pe care imi umbla pasii,beti de incertitudine, incercand sa gaseasca acea cale despre care mi-ai vorbit...e greu..mai ales cand tu nu eshti decat un nor...un nor care a venit, a adus furtuna,dar a plecat apoi...fara sa te mai intorci vreodata.
Nu esti om..doar fantasma...asa cum fantasmele mele nu traiesc, asa ai murit si tu, acum multi ani, iar eu abia acum am realizat ce ai vrut sa spui...
Vorbesc cu tine, ca si cum ai citi ceea ce scriu, dar tu niciodata nu ai sa o faci, tocmai pentru ca nu ma cunoshti, nu m-ai simtit si nici nu o sa te cunosc sau sa te simt...
E trist atunci cand lumanarile refuza sa arda, sau cand totul este asfaltat...fara gropi...fara umbrele automate care sa se deschida atunci cand trebuie sa ploua cu sentimente....
E trist cand vorbesc cu tine, iar tu nu existi...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!