agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3569 .



\"Politica literara taie si spanzura in Romania\"
personale [ ]
Interviu cu scriitorul Liviu Ioan Stoiciu / "Universul Romanesc"/ Spania -2007 (prima parte)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [tomisescu ]

2007-07-26  |     | 



Care sunt marile diferențe între scriitorul român din țară și cel ce trăiește în diaspora?

Diasporă, expatriere, emigrație,exil...
E o chestiune de destin personal, dacă, scriitor român fiind, trăiești în interiorul sau în afara granițelor țării. Sunt deja generații de români născute într-o altă țară decât România, din părinți români, care au cetățenia țării în care sau născut, dar care se declară români(după cum sunt români care nu-și declară public originea)....
Literatura română se confruntă cu un aspect delicat, nelămurit încă, lăsat în suspensie: mai poate fi considerat scriitor român, scriitorul de origine română, care nu mai scrie în limba română?
Avem de-a face doar cu literatura română, când vorbim de literatură română? Sau contează dacă autorul e născut în România sau din părinți români, chiar dacă el a emigrat și publică în țara care l-a adoptat, într-o altă limbă decât limba română?
Inclusiv Vintilă Horia, stabilit până la urmă în Spania,a scris într-o limbă de circulație universală(spaniolă în principal0, nu română - cărțile sale fiind traduse din franceză, în România.
Așa cum astăzi trebuie să traducem cărțile lui Cioran(franceză) sau Norman Manea(engleză), publicate după ce au emigrat. Și sunt o sumedenie de alte exemple: îi considerăm scriitori români, chiar dacă au scris/scriu, într-o altă limbă decât cea română și trebuie să îi traducem.
Diferențele între scriitorul român din țară și cel din diasporă? Dacă amândoi scriu în limba română, cel plecat din țară are probabil complexul minorității în țara în care s-a stabilit(nefiind integrat în literatura țării). Din câte știu, nici măcar nemții din România, după emigrare, n-au fost integrați în literatura germană, decât la "anexe"; la fel maghiarii din România, n-au fost integrați în literatura ungară, ei fiind doar "tolerați". Același statut îl împărtășesc și scriitorii români din Basarabia în istoria literaturii române, au fost cuprinși la "addenda".
Altfel scriitorul român din țară e o victimă a jocurilor care se fac în viața literara(găști, opțiuni, invidii, frustrări), în majoritate marginalizat.Din nefericire, în țară, viața literară e toxică, te îngroapă de viu dacă nu ești atent. E cu atât mai grav, cu cât de la Revoluție autoritatea criticii literare (care ar trebui să impună ierarhii valorice) s-a degradat, fiind viciată de interese personale sau de clan. E un blestem al pământului să nu ne putem impune în circuitul literaturii universale cu literatura română (fie că e scrisă în română, fie că e scrisă de un român într-o limbă de circulație internatională); s-ar pute să o tragă în jos tocmai atmosfera irespirabilă din literatura română din țară(aceasta fiind acaparată de o mână de profitori, care au dat de gustul puterii, cu funcții în Uniunea Scriitorilor sau în politică). Mai exact, politica literară taie și spânzură în România în lumea scriitorilor, cine se "orientează" (acum e la modă să faci parte din gașca lui N.Manolescu, aflat la putere) e băgat în seamă.
Eu sunt un singuratic,nu fac parte din nici o gașcă sau clan, nu dau doi bani pe sferele de influență care impun clasamente după criterii extraliterare, motiv relevant pentru a fi incomod, ținut cu capul la cutie, izolat.
Mi-am asumat această poziție ingrată. Trăiesc un exil continuu în propia țară; e ca și cum aș fi un emigrant.
Eu depind total de limba română. Personal îi invidiez pe scriitorii plecați din țară, pentru curajul lor nebun de a o lua de la capăt-cel puțin, au reușit să se desprindă de atmosfera literară nesănătoasă, e un câștig de care probabil nu sunt încântați, dar care ar trebui să îi facă să conștientizeze că sunt mai liberi decât când trăiau în România; nemaidepinzând de hachițele "colegilor" din literatura română (cu tot ce înseamnă ea, de la reviste literare dominate de rea-credință, la cărțile cu critica previzibila,interesată,și până la editurile care exploatează munca scriitorilor, neplătind drepturile de autor).

Comunitățile românești, pe harta Europei, sunt adevărate insule de românitate, sau doar trăim un miraj ce nu se va coagula și la nivel cultural?

Dacă nu se coagulează cultural, aceste comunitați nu vor conta. Insulele de românitate apărute spontan pe harta Europei în ultimii 17 ani, vor fi ținute în viață în primul rând de zestrea culturală: limba română și memoria ei afectivă, tradițiile spirituale și riturile lor. Cei cu vocație artistică, oriunde s-ar naște, au în gena lor o valoare adăugată ce trebuie mereu dezvăluită - scriitorii fac și ei parte dintre creatorii cu acces la comorile perene. Sufletul românului are specificitatea lui, sesizabilă prin actul de cultură. Apoi,scriitorul adevărat nu are nevoie decăt de o limbă în care să se exprime, restul e voința lui Dumnezeu.....

Marele și ambițiosul program al Institutelor Culturale Românești(I.C.R),va reuși să fie catalizatorul necesar?

Va dezamagesc, eu nu cred in onestitatea institutiilor de cultura romanesti din tara, cu atat mai putin cred in cele din strainatate, acestea din urma fiind o prelungire a intereselor gastilor politice din tara.
Cand a fost Augustin Buzura in fruntea Fundatiei Culturale Romane s-a tradus pe el si i-a tradus in tara pe cei din diaspora ce ii tineau trena, a trimis cu burse si la manifestari in strainatate reprezentanti ai clientelei fostelor puteri politice.
A venit alta gasca in fruntea I.C.R., fost F.CR., pusa de noul presedinte ales in 2004, ce demonstreaza caracterul politic si clientelismul actualei puteri. Se toaca bani grei pulici pentru preamarirea celor care habar nu au de interesul general. Trebuie sa fii naiv sa nu vezi bataia de joc la adresa scriitorului romande rand, netradus nicaieri, neinvitat nicaieri in lume, ignorat sau pus pe index fiinca nu joaca precum i se canta......
La "ICR"-urii sunt promovati scriitori din diaspora ce sunt pe placul conducatorilor de la Bucuresti. Fiinca avem o oligarhie si in cultura, nu numai in economie. Aceasta oligarhie poate fi recunoscuta si la acest Institut Cultural Roman, care se acopera de jurii, licitatii, proiecte, pentru a da impresia legalitatii in tot ceea ce face, dar servind tacit interesele celor ce il conduc. Regret, aceasta este perceptia lucida a unui scriitor roman muritor de rand in tara, sceptic de felul lui. Daca intrebati un scriitor roman care profita de binefacerile institutiilor pomenite mai sus (i.c.r/u.s.r), atunci puteti avea un raspuns optimist - dmocrat.

-va urma-

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!