agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-07-28 | |
Cât de frumos sună iubirea în versuri...Cât de suav e glasul ei în amorul ce-ți inundă visele...Cât de albe îi sunt aripele de înger atunci când îți încântă sufletul cu mângâieri miraculoase...Și Doamne...câtă ură năvălește în suflet când realitatea crudă îți năruie tot acest "poem" clădit pe nimic!!!! Iubesc realitatea! Niciodată nu mă va dezamăgi! Soarele tot acolo sus va fi și mâine...Pădurea va șopti în foșnetele ei aceleași versuri de la începuturi...Cerul va rămâne în continuare plin de stele...Mirosul de iarbă proaspăt cosită îmi va inunda în continuare nările flămânde...Sălbaticele flori de câmp tot acolo le voi găsi de fiecare dată când voi vrea să mă desfăț cu atingerea lor...Universul nu se va clinti din loc!!!
Vreau să iubesc cântecul și poezia din tine pentru că o simt și știu că o trimiți sincer către mine. Îți mulțumesc că exiști…și că însemni atât de mult pentru mine…Privește-mă…cheamă-mă în fiecare zi și voi veni. Mă voi ruga acestui îngeraș și pentru tine. Da! Voi zbura mereu când vrei să-ți fiu aproape. Tu spune doar atâta: vino, prietenă dragă...! Trimit acum către tine doar privirea sinceră și caldă. Un zâmbet și iubirea sinceră din sufletele noastre. Iubirea nu o găsești nicicând decât în sufletele pure...tu vei vedea că nu pot să te mint...lasă-mă cu sufletul să îți ating privirea. Nu întreba de ce rămân cu tine atât de mult…și să nu încerci să-mi spui că nu am voie să mă apropii de tine! Nu ai nici un drept. Măcar curajul răspunderii să îl avem în fața sentimentelor. Intenționat am lăsat iubirea să se înalțe între noi și să ia proporții...! Să nu mă obligi să o ascund într-un loc în care nu mai încape. Suntem atât de raționali ca să credem că vom reuși?...Luptăm cu noi pentru că inima va plăti cu lacrimi și durere șansa de a-și îndeplini misiunea sacră. Salvând sentimentul, ne salvăm pe noi. Minunată este iubirea ce pleacă din inimile noastre cu gândurile curate. S-o ajutăm...să întindem în fața ei puritatea sentimentului interzis ca să putem culege ramurile obosite de atâta așteptare... Cineva va fi mereu aici ca să te iubească...cineva va prețui întotdeauna căldura zâmbetului tău și fericirea inimii tale...cineva va încerca întotdeauna să găsească cuvinte să-ți mulțumească pentru că ai umplut viața cu vise ce pot să devină realitate și amintiri frumoase. Te iubesc pentru că mă ajuți să fac din viața mea...nu o cavernă, ci un templu...din faptele mele de zi cu zi...nu un reproș, ci un cântec. Cineva te va iubi întotdeauna, iar acel cineva voi fi mereu...eu!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate