Iti scriu cu culoarea asta, rosie si acum voi scrie ingrosat. Vad rosu in fata ochilor si rosu in spatele ochilor si in spatele spatelui. Acolo mi se pare ca este foarte rosu. In punctul acela. Mi se pare ca s-a si ingrosat, de cand ma doare. Acum voi scrie albastru. Arata ca o ciocolata, culoare asta o vad ca pe o ciocolata. Lasa-mi ciocolata pe frunte si imbodobeste-ma cu vanilie. Vanilia are culoare galbuie. Imi sare oja de pe unghii. M-am luptat cu mainile mele. Atata le-am mai strans si le-am mai agitat. Ce mai maini luptatoare! Acum voi scrie cu
verzui. Suntem in armata. Sub ordinea legii si a limitelor. Suntem limitati. Suntem...incuiati, cioc! cioc! Dati-mi voie sa ma exprim. Urlati cu mine...Sa ne vindem casele, sa ne vindem copiii, salamul din frigider, sa ne vindem cu totii si ce mai avem pe noi. "Buna ziua!!! Ce parere aveti? Nu-i firesc?" Am nasul infundat si maduva din os bolnava.
Am scris prea mult cu verzui...Sa incercam asa, e ca
un joc, ca o viata plina, ca o luna plina, ca un nor pe cer, ca un cap...fidel, ca un fel de inima, ca o prostie in general, ca o banca de date, foarte sigura si neserioasa...Varza...legume si fructe in particular...cuvinte adunate si imaginate si legate...catre mama...