Stres

din nou dimineață
mașini străpung aerul
cu dezinvoltura picamerelor

timpanele mai au mult de trăit
le-am educat ani de zile cu
metale grele si foarte grele

Supliciu

din spatele vitrinei
nu cred că vreau să te mai văd
desprinsă parcă din neckerman
și deja plescăi de teamă să nu-mi pierd
simțurile

voi avea un coșmar
la noapte

oare pentru că te numești black forrest
cu cremă caramel și stafide?

Senzație

pe stradă
asfaltul topește tocurile
o mare de ochelari de soare
revărsată din spatele semafoarelor
decolteul tău
mai ridică temperatura
cu câteva grade
aproape de codul roșu

pe trecerea de pietoni
un șofer lovește o babă

ochii lui- abtibild
pe tricoul mulat