agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2608 .



Ieri
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [nica ioana ]

2008-11-01  |     | 



Nu credeam că va veni și clipa asta. Clipa în care chipul tău se sparge în bucăți de puzzle pe care încerc fără rezultat, să le adun cronologic din covor de amintiri. Clipa în care lacrimile mele sunt date dispărute pe cutii de lapte. Clipa în care las durerea la mii de tab-uri distanță.Dau mereu enter în căutarea unui rând colorat cu zâmbete candide.
Merg în locuri noi și fac multe poze. Ai fost primul meu stop-cadru. Și cumva ai rămas în memorie deși nu s-a putut salva nimic din noi.
Mi s-a tocit sentimentul în ediție princeps. Câteva cicatrici vechi atârnă de colțul buricului.
Gura mea vopsită cu țipete adună oxigen să poată păși înainte. Asimilez toți copacii, străbat alei fără să știu drumul. Curge nisip la infinit din mine și rămân blocată în ieri.
Am încercat să mă tratez cu indivizi cu părul creț și lung, care mă mințeau frumos sub clar de lună plină, dar nu pot opri acceleratul din mers si nici nu pot evita înfrângerile. Rămân cu carotida pulsând acut la gândul de a te vedea -mereu- azi.
Mă mut acolo unde sunetele trec dincolo de pereți. Îmi las golul din apartament și dorm pe acoperiș, visând la bărcuțe. Mă trezesc defunctă și dansez în mijlocul străziii. Plutesc în clocot de cafea și încerc să nu mă gândesc că o să mă ard.
Îmi caut piatra cubică pe care să am echilibrul perfect. Îmi las brațele în bătaia timpului și nu spun nimic. Trupul meu capătă formele absenței tale și mă transform în gând. De ieri. În fiecare zi e ieri.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!