Uimit de nunțele, și sensurile
cuvântului...
Un tânar, cred că-l pot numi "tâmpit"!...
Îsi intâlnește prietena, și îi spune calm:
"Te urăsc!...ce-ar fi fată dragă, ca tu,
prin "Te urăsc"!...să-ntelegi și să percepi,
miezu' timid din dragoste?....
Sau poate, "Te urăsc", să-nsemne într-o altă limbă,
"Te iubesc"!...
Ca peste cațiva ani, oameni să-l folosească, cu
un alt sens, și cu alte milioane de sensuri,
pe care, azi, nu le putem întelege din cauză că,
există....cald și rece, bun și nebun, finit și infinit!...
io...și tu!...
Oamenii vor folosii numai două cuvinte, pentru a descrie
o bătălie de mii de ani, sau în analiza unui sentiment!
Două cuvinte!...fiind de ajuns, pentru a recita tot "Luceafarul"!...
Fiind echivalentul a milioane de cuvinte de azi,
din comentariul analitic "Cu, și despre Cocoșatul lui Hugo"!...
Acum te-ntreb!...ai simțit căldura și dogoarea dragostei,
în labirintul de litere "Te urăsc"?..."
-Dănuț!..trezește-te mă!...