agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-21 | |
Ca să încep această destăinuire m-am tot foit și foit și într-un final am zis că poate este totuși interesantă să o povestesc pe acest site. Pe data de 2 mai 2004 a venit în localitatea Mihail Kogălniceanu unde eu predau geografia, o delegație din Republica Moldova condusă de poetul Grigore Vieru care era însoțit de Dumitru Ionașcu din Alba Iulia, nepotul poetului George Coșbuc. Toată " floarea cea vestită a localității "a fost prezentă la căminul cultural din comună având în frunte pe primarul localității, domnul Traian Dinu. Domnul Grigore Vieru a citit din poeziile domniei sale după care au fost date autografe. Eu i-am dat domnului Grigore Vieru cartea mea care se numea :" Moartea intră în vacanță ", iar el mi-a scris pe o filă cu litere mărunte următoarea dedicație: Surorii noastre dragi Coca Gheorghiu cu dragoste și credință în izbânda zilei care va corecta geografia acestei țări. 2 mai 2004. Multă vreme am vrut să trimit câteva cărți la Chișinău pe adresa Strada N. Iorga nr 10, dar treburile și grijile curente m-au făcut să nu mă țin de cuvânt. La începutul anului 2009 am avut un vis atât de ciudat că m-am trezit și m-am gândit cam trei ore ce poate fi acel vis și care era semnificația lui. Se făcea că vine domnul Grigore Vieru îmbrăcat într-un costum alb și îmi dă o carte. Avea un zâmbet venit de pe alte tărâmuri și costumul acela alb îi strălucea de îți lua ochii. Din cartea de vise tot ce înseamnă alb avea semnificație macabră, asta însemnând moartea cea nemiloasă. M-am dus după vreo cinci ore la vecinul meu de cartier, poetul Arthur Porumboiu și i-am povestit visul. Acesta după ce i-am terminat de povestit m-a luat la o ceartă de nu știam pe unde să o întind mai repede. Mi-a spus răspicat:
- După ce nu ai talent deloc și mai încerci să scrii pe site-uri literare de râd și curcile de tine, acum ești pe post de cioclu comunal, trimiți toți oamenii de geniu așa cum sunt eu și Vieru în lumea plină de verdeață și fără griji. Îmi pare rău că nu am trimis la Chișinău cărți în care puteam să aduc vorba măcar pe căi ocolite că trebuie să fie domnul Vieru atent în acest an la pericole. Acum este prea târziu și ceasul cel rău nu îl poate ști decât Destinul, cel care are mosorelul cu ața fiecăruia dintre noi și care se rupe când nici nu te aștepți.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate