M-am născut la data de 12 iunie 1962 la orele 18,00, într-o fermecătoare zi de vară, în municipiul Săcele din județul Brașov.
Conform arborelui genealogic, după bunica din partea tatălui meu, îi am ca ascendenți comuni, pe părinții eruditului savant orientalist Kõrösi Csoma Sándor, cel care cel care vorbea 21 de limbi.S-a născut în satul Chiuruș din județul Covasna, localitate în care locuiesc în prezent.
Numele Tóth provine din numele nobiliar al acestei familii, din localitatea Arcuș, din județul Covasna.
De mic copil aveam înclinații spre tot ceea ce era legat de Divin.
Mai târziu, când mi s-a făcut astrograma, am sesizat că de fapt astrele mi-au dăruit acestă splendoare, prezicându-mi anumite înclinații către spiritualitate.
Probabil, nu a fost intâmplător nici faptul că am locuit pe strada Mocanilor nr. 8, în apropierea unei faimoase biserici ortodoxe, prin a cărei curte treceam destul de des.
De multe ori îmi atrăgeau atenția tot ceea se întâmpla în această biserică. Dacă trecea vreun cortegiu funerar pe sub fereastra casei noastre, îmi venea din senin să plâng și simțeam o imensă frică față de Dumnezeu.
Soarta mi-a rezervat unele surprise, prin faptul că mi s-a îmbolnăvit mama de cancer și ca urmare a trebuit să mă mut la bunici. Am fost transferat în ultimul trimestru din clasa a VI-a de la Școala Generală nr. 4 de la Electroprecizia din Săcele, în satul Păpăuți din județul Covasna.
Era pe la începutul vacanței de primăvară, anul 1975. Din prima zi de vacanță am început să lucrez, iar de atunci, toate vacanțele școlare le-am petreceam muncind.
În luna septembrie 1975 mi-a murit mama. Am rămas la bunici, ei devenind tutorii mei.
Programul din ziua de duminica era, bineînțeles prezența la slujba religioasă de la biserica reformată din sat. Aici simțeam o liniște, o pace lăuntrică, sufletească.
Bunicii îmi impuneau o regulă severă de a respecta cele 10 porunci. De altfel de când mă știu, respectam poruncile divine din instinct, întrucât simțeam o teamă copleșitoare, de a nu fi pedepsit de către Dumnezeu.
De la bunic am moștenit dragostea față de natură, el fiind paznic de vânătoare, pensionat în anul 1971. Era solicitat de foarte foarte des, mai ales la vestitele vânători, când venea tovarășul Ceaușescu sau Ion Gheorghe Maurer. Hrănea urșii la un observator de vânătoare de la Chiuzul Păpăuți. Veneau și fel de fel de străini , mai ales nemți sau francezi. Când era viforul în toi, atunci pornea el la vânătoare, afirmând că "atunci umblă lupii".
Era vestit în zonă, fiind foarte iscusit în vânarea lupilor. Performanța cea mai mare a atins-o, când într-un singur an a reușit să împuște 5 lupi, apărând prin ziarele locale din timpul respectiv.
Iarna își petrecea nopțile la bordeiul de vânătoare de la marginea satului , de la poalele pădurii, așteptând să apară lupii. Gerul cumplit nu îl împiedica să savureze farmecul pasiunii sale.
Mi-a lăsat ca amintire, o piele de lup. Are punctajul corespunzător medaliei de aur.
Bunica de multe ori îmi dădea lecții de cinste și corectitudine, de a fi în viață un om cu coloană vertebrală, iar cuvântul rostit să fie sfânt. Sau, de exemplu dacă am promis cuiva ceva, acel cuvânt să îl consider ca și cum ar fi o obligație strictă.
Pe parcursul vieții am respectat cu strictețe aceste povețe de aur, care m-au însoțit în viață ca și o umbră.
Din dragoste față de natură, m-am înscris la profilul silvicultură de la Liceul Industrial nr. 1 din orașul Târgu Secuiesc. Terminam clasele cu medii de 9,60 sau 9,70, fiind atras în mod special de limba și literatura română, materie la care participam la olimpiadele județene. Scriam poezii din clasa a V-a.
Am dat treapta la Liceul Silvic din localitatea Gurghiu, județul Mureș.
Aici în anul 1979 am avut prima tangență cu cuvântul yoga, prin faptul că am cumpărat cartea lui Nicolae Constantin Tufoi.
Am început să practic tot ceea ce citeam în aceea carte, spre amuzamentul colegilor mei de cameră de la internat.
Eram atras în mod special de tehnica de relaxare yoghină Shavasana. De atunci, pe parcursul vieții am utilizat de foarte multe ori această tehnică de relaxare, care cei drept, m-a ajutat de foarte multe ori să trec de perioadele stresante.
Am absolvit în anul 2005 Colegiul Cinegetic si de Informatică din cadrul "Universității Transilvania" din municipiul Brașov, obținând diploma de inginer colegiu în specializarea cinegetică.
Mi-am continuat studiile la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea, la specializarea silvicultură.
În anul 2008 în luna iunie, într-o zi de miercuri mi-am dat licența în silvicultură, obținând diploma de inginer silvic. La câteva zile, în ziua de marți, pe data de 1 iulie, am luat licența în drept, la Facultatea de Științe Juridice din Oradea, ca absolvent al Facultății de Drept " Dimitrie Cantemir" Filiala Cluj-Napoca.

După înscrierea în anul 1992 la Facultatea de Drept din Cluj Napoca, am avut posibilitatea să citesc o vastă literatură legată de yoga. Experimentam tot ceea ce era de experimentat, în limitele bunului simț, în sensul că nu m-am aventurat in tehnici de tantra, yoga, legate de sexualitate.
Spre surprinderea mea, au apărut maeștrii yoghini ca ciupercile după ploaie. M-am înscris și eu la un astfel de curs de yoga, din curiozitate, dar îmi zăpăceam instructorii cu vastele mele cunoștințe teoretice. Nu erau în măsură să-mi satisfacă setea de cunoaștere din acest domeniu. Mi se dădeau răspunsuri fără nicio justificare, folosind fraze de tipul: "că așa trebuie să fie", că "acum a venit timpulul",sau de genul: "poate că aceasta este șansa mea" și așa mai departe.
Bineânțeles că există efectul asanelor respective, care mai ales dacă sunt executate în contact cu solul, se combină cu efectul magnetismului pământului. Am mai sesizat și existența efectului de grup. Un exemplu banal de comparație ar fi: ceea ce simțeam când mă duceam la cinematograf, când sala era plină.
La o întrebare pusă de mine, că dacă îmi pot corecta miopia forte de la ochiul stâng, o problemă din naștere, mi s-a spus că trebuie să practic ani de zile anumite tehnici, dar nu exista nicio marjă de siguranță că se va corecta ceva.
Tehnica de relaxare Shavasana era excelentă și nu avea rezultate negative. Acuma, când am devenit propriul meu guru, îmi dau seama de marea greșeală care există în hatha yoga. Nu contest neândeplinirea dorinței omului de a face mișcare.Mișcarea este benefică și sunt utilizați anumiți mușchi care poate în viața de zi cu zi, nu le dăm importanța cuvenită.
Maeștrii yoghini dacă nu au capacitatea de a simți blocajul unei chakre, iar executantul nu are Realizarea Sinelui, să simtă o înțepătură sau o amorțelă în vreun deget , prin care să fie avertizat de a nu mai executa tehnica respectivă, conduc oamenii nevinovați spre o prăpastie. Nu doresc să intru în amănunte, fiecare om are libertatea de a face ceea ce dorește. Știu de mame disperate din zonă, al căror copii au luat-o razna din cauza tehnicilor de hatha yoga necontrolate.
Când se aude de yoga în zonă, toți se gândesc la doar la ceva rău.
M-a surprins replica unui inginer, coleg de serviciu, la care când i-am adus la cunoștință că am redeschis recent un centru de Sahaja Yoga în Covasna, m-a întrebat dacă "nu mă închide". Până aici a evoluat frica oamenilor față de cuvântul yoga.
Dacă ține cineva în mână poza lui Shri Mataji lângă o floare și pune mânâ la circa 10 cm deasupra unei flori, se activează energia Sfântului Duh, un firicel din această energie. Respectivul va simți o briză răcoroasă în palme și deasupra capului.
Continuam să citesc cărți care erau legate de Divin. Nu mai amintesc Biblia, din care poate că recitisem pagini întregi, din ceea ce mă interesa, mai ales ceea ce zicea Iisus. Eram atras de vorbele sfinților. Nu știam de ce, dar mă relaxau. Acuma știu de ce.
La Librăria Universității din Cluj-Napoca, când treceam prin dreptul rafturilor de cărți religioase, simțeam o relaxare și o stare de bucurie interioară. Pe parcursul vieții mele la vremea aceea citisem Coranul, din Vede, din Upanishade, Tao the king, sau despre budhism, zen, confucianism, nici nu mai știu ce îmi ajungea în mână.
Þineam cu dinții la respectarea poruncilor divine. Nu eram în stare să mint sau să fur. Uram și urăsc cu încăpățânare hoții și mincinoșii.
În vara anului 1995 când mă deplasam de la facultate spre locul unde eram cazat în timpul examenelor , la o intersecție, pe un stâlp de telegraf, observ o frumoasă poză a unei distinse doamne din India. Avea un punct roșu pe frunte.
Am citit afișul și am constatat, spre surprinderea mea, că mai exista o formă de yoga, Sahaja Yoga, despre care nu știam nimic.
Citisem orice carte cumpărată de la tarabele din Brașov sau Cluj-Napoca, orice carte care care avea vreo legatură cu diferitele stiluri de yoga. În acele vremuri mă fascina stilul bhakti yoga, pe care îl și practicam intens, în sensul că dacă dăruiam bucurie profundă din adâncul inimii către Dumnezeu, simțeam că aceeasi bucurie, se revarsă și asupra propriei mele persoane. Experimentam totul, nu acceptam nimic orbește.
Spre surprinderea mea, la circa două săptămâni, observ același afiș în localitatea Sfântu Gheorghe. Eram în al doilea an de când umblam la cursurile de hatha yoga. Mergeam chiar și la Sfântu Gheorghe.
Constat că se ținea în aceeași zi și la aceeași oră ca și noul curs care urma să se deschidă.
Era ziua de 13 iulie 1995, orele 16,00. Intru în sală, și un miros deosebit de bețișoare parfumate îmi inundă ființa. Era o singură persoană în sală, doamna dr. Csatár Anna Maria.
Îi spun că am venit pentru curs și mi se aduce la cunoștință că am sosit cu o oră mai devreme. Dau să plec și ea amabilă, imi arată o masă pe care se aflau diferite pliante și o carte cu titlul "Adevărul despre Yoga", scrisă de domnul Dan Costian.
Intrăm în discuții și timp de o oră am asaltat-o cu diferite întrebări.
Constat că răspunsurile ei nu apartineau de domeniul fantasmelor.
Ajunsesem la experiențe exreme, țineam și două posturi negre pe săptămână, sămbăta și duminica .
Am simțit acele senzații de gust plăcut, care vine din propriul organism, după un post îndelungat.
Am trecut prin experieța ca după o perioadă îndelungată de regim vegetarian, la de insistențele îndelungate a colegului meu de serviciu ,Hegyeli Francisc , când ne aflam pe terasa restaurantului Șugaș din localittea Sfântu Gheorghe, în momentul în care am pus cuțitul să tai fritura, cuțitul inox obișnuit s-a rupt de la baza mânerului.
Nu știu dacă cineva a mai petrecut zile întregi rostind rugăciunea "Tatăl nostru", sau dacă a petrecut zile întregi fără scoată vreun cuvânt.
Poate oricine s-ar fi speriat,dacă ar fi recut prin următoarea experiență.În timpul unei meditații , după saptămini întregi în care am mâncat doar orez și beam doar apă, am simțit o senzație de ridicare a corpului. Deci am experimentat și un început de levitare. Am renunțat repede, pentru că m-am speriat. Citisem mult despre acest lucru.
Aveam o regulă generală în viață, la care nu am renunțat. O zi din săptămână o consacram Divinului. Era ziua de sâmbătă. Dacă din diferite motive nu reușeam ca în aceea zi să mă ocup de spiritualitate, o făceam dumunica.
Nu m-au deranjat niciodată ritualurile vreunei religii. Pe toate le apreciam și le stimam, precum o fac și în ziua de azi. Dumnezeu e unic.

Revin la data de 13 iulie 1995. după o oră de discuții profunde, mai apar câteva persoane și începe cursul. Pe masă, pe un scaun acoperit cu o pânză frumoasă, era tabloul doamei cu punctual roșu pe frunte,doamna Shri Mataji Nirmala Devi, pe care o văzusem pe afiș. M-am așezat în față, chiar la mijloc, în dreptul pozei. Spre surprinderea mea, observ instantaneu că mi s-au oprit gândurile.
De câteva săptămâni mă luptam ca să-mi opresc gândurile pentru că citisem în cartea lui Osho : "Stop! Acum începe yoga. În starea de non-minte". Deci eram conștient de faptul că nu puteam vorbi de meditație, doar dacă reușesc să-mi opresc gândurile.
Dar problema a fost că chiar dacă mă chinuiam să nu mă gândesc la ceva, de fapt mă gândeam că nu mă gândesc la nimic. Îmi venea în minte gândul că nu mă gândesc la nimic.
Am sesizat faptul că de cum m-am așezat în fața pozei, mi s-au oprit gândurile. Deci s-a întâmplat ceva ieșit din comun, ceva ce era legat de Divin.
Apare un domn în față, care se prezintă și ne spune că este dirijor la teatrul dramatic din Brașov.
Ne povestește că doamna din fotografie se numește SHRI MATAJI NIRMALA DEVI (se citește Șri Matagi Nirmala Devi), iar cursul conceput de distinsa doamnă din fotografie, este un curs de Sahaja Yoga, adică de Yoga Spontană.
Yoga înseamnă de fapt "unire", unire energetică cu Divinul.

Am făcut un mic experiment.

Ne-am descălțat. Stând pe scaun cu picioarele puțin îndepărtate, am pus palmele cu fața în sus pe genunchi și am privit un câteva secunde poza lui Shri Mataji. Am închis ochii. Ne-am putut adresat cu apelativul "Mamă" sau "Shri Mataji" .

Am pus mâna dreaptă la inimă și am întrebat de trei ori: " Mamă, eu sunt spiritul? "
Am lăsat mâna mai jos, la nivelul coastelor și am întrebat de trei ori: " Mamă, eu sunt propriul meu stăpân ?"
Am lăsat mâna și mai jos, la nivelul încheieturii piciorului stâng, la locul de unire a piciorului cu corpul și am cerut de șase ori: " Mamă, dă-mi te rog cunoașterea pură Divină".
Am afirmat apoi cu toată convigerea, de zece ori: " Mamă, eu sunt propriul meu stăpân !"
După aceea am pus mâna stângă din nou pe inimă afirmând în mod hotărât de 12 ori: " Mamă, eu sunt spiritul! "
Am întors capul spre dreapta și am pus mâna stângă la gât în partea stângă, cu degetul arătător și cel mijlociu atingând coloana vertebrală. Aici fără a ne simți vinovați, uitând de orice greșeală am făcut în trecut, a trebuit să spunem de 16 ori: " Mamă, eu nu sunt vinovat, pentru că eu sunt spiritul! "
Am pus apoi mâna dreaptă pe frunte, cea stângă rămânând ca la inceput pe genunchi. Am aplecat capul puțin în jos și aici am afirmat de 2 ori: " Iert! Mamă eu iert pe toată lumea și pe mine însumi!" Trebuia să iertăm orice. Dacă venea vreun gând trebuia să zicem doar: "Iert" și să-l lăsăm să treacă.
Am pus mâna stângă în spate, în partea opusă frunții, am lăsat capul pe spate și am afirmat de două ori: " Putere a Divinului, Te rog iartă-mi toate greșelile, făcute cu gândul, cu fapta, cu vorba, cu știință sau fără de știință"
Am revenit la poziția inițială, cu spatele drept și am pus centrul palmei drepte cu degetele întinse orientate în sus, pe creștetul capului, în aceea zonă care a fost moale în timpul copilăriei. Știam că este al șaptelea centru energetic și se numește Shahasrara.
Am apăsat și am mișcat pielea capului în sensul acelor de ceas, adică în spate, la stânga, în față și la dreapta, de 7 ori, afirmând: " Mamă, Dă-mi te rog Realizarea Sinelui"
Spre surprinderea mea, în momentul în care am ridicat încetișor mâna dreaptă de pe creștetul capului, am simțit o răcoare fină, o briză răcoroasă care izvora din creștetul capului.
Am rămas cu capul aplecat, într-o stare plăcută, relaxantă fără de gânduri. Deci am gustat adevărata stare de meditație.
După circa un minut, am deschis ochii. Ni s-a spus să ținem palmele în sus, la nivelul pieptului. Simteam că dintr-o palmă ieșea răcoare și din cealaltă ieșea căldură.
Am fost întrebați de domnul care a condus meditația, ce am simțit. Eram singurul din sală care am simțit și briza răcoroasă într-o palmă și căldură în cealaltă. Bineînțeles că am întrebat: „ De ce ?”
Mi s-a răspuns că am un blocaj energetic pe un canal.
Corpul nostru fiind format din trei canale energetice, cel stâng IDA NADI, cel drept PINGALA NADI și canalul central SUSHUMA NADI ( se citește Șușuma nadi).
Cel stâng este cel al dorinței, al trecutului, cel drept fiind cel al acțiunii, al planificărilor, iar cel central este este cel al prezentului.
Bioenergeticienii au acces doar la cele două canale laterale, negativ și pozitiv.
În momentul în care energia Kundalinii sau Sfântul Duh , pornind din osul sacru a traversat ci șapte centrii energetici Muladhara, Swadisthan, Nabhi sau Manipura, Anahath, Vishuddi (se citește Vișudi) , Agnya și Sahasrara, străpunge osul fontanelei.
În cazul în care a întâlnit blocaje energetice în corp, datorită faptului că trebuie să ardă acel obstacol spre a merge mai departe, se degajă căldură.
După ce ni s-a spus să ținem mâna stângă spre fotografie și mâna dreaptă spre sol până se răcorește palma stângă, iar apoi mâna dreaptă îndreptată spre spate lângă ureche și mâna dreaptă spre fotografie până ce simțim răcoare în palma dreapta, am observat că din ambele palme iese răcoare.
Eram complet fascinat de ceea ce mi se întâmplase.
Citeam în fel de fel de carți că aceasta energie Kundalini sau reflecția Sfântului Duh în corpul omenesc se poate activa într-o nu știu care viață, după o grămadă de chinuri îndurate, cu stricta respectare a principiilor lui Patanjali. Filosofii de genul că ar produce dureri, că ar trebui pregătit corpul pentru acest lucru.
În momentul în care am aflat adevărul absolut despre această energie, am ars două rafturi de cărți din biblioteca mea. Erau circa 40 de cărți care aveau vreo legătură cu yoga. Acestea care povesteau, povesteau cu lux de amănunte, unele vorbeau de samadhi dar niciun scriitor nu cunoștea finalul. Se hazardau în fel de fel de explicații, care de care mai sofisticate.
A fost atât de simplu.
Știam că trebuie să ai un guru care să te inițieze, să respecți cu strictețe îndrumările sale.
Mi s-a spus că Shri Mataji Nirmala Devi s-a născut cu această energie complet trezită. Eram în temă cu faptul că Isus s-a mai născut cu această energie trezită în totalitate. Ea a fost care a deschis centrul energetic Sahasrara la nivel mondial, iar Iisus a deschis la nivel mondial centrul energetic al Agnyei chakra. Ce frumos ne spune Shri Mataji că toate religiile sunt florile aceluiaș copac.
De ce este nevoie de atâta minciună, hoție, șovinism, lupte în numele religiei când avem un singur Dumezeu care se manifestă după cum am învățat de la Shri Mataji, sub cele trei forme : “ Tatăl, Fiul și cu Sfântul Duh”. Ni s-a spus că această energie este o energie maternă. Deci , trinitatea. Tatăl, de care amintea Isus că îi este tatăl și că ei sunt una. Mama este Sfântul Duh sau Shri Mataji sau dacă e mai ușor, Fecioara Maria.
Am citit după câțiva ani, din explicațiile lui Shri Mataji, că e ca și cum am despărți soarele de razele sale, nu poate fi despărțit Tatăl de Fiu.
Prin anul 1996, an la care o să mai revin, am făcut un bandhan, o tehnică de Sahaja Yoga prin care rotim palma dreaptă de șapte în jurul palmei stângi în sensul acelor de ceas, înscriem în palmă o întrebare, rotim din nou de șapte ori și ținând mâinile în sus în dreptul pieptului. Dacă din canalul drept iese răcoare, am primit un răspuns afirmativ.
Printr-un astfel de bandhan am primit informatia ca Shri Mataji este de fapt Fecioara Maria. Ulterior am citit mult despre acest lucru.

Revin la ziua în care mi-am primit Realizarea Sinelui. Am plecat de la sală și m-am dus la cei care practicau Hatha yoga. Am deschis ușa, era sala plină, toți stăteau cu picioarele încrucișate.
Un băiat subțirel, mult mai tânăr decât mine, cel care conducea cursul, îmi aduce la cunoștintință că îi pare rău, dar acel curs începuse de câtăva vreme. Am plecat posomorât, căci nu aveam cui să-i povestesc că eu am ajuns în acel stadiu al evoluției spirituale în care energia Kundalini s-a ridicat până la nivelul Sahasrarei.
Trecând prin fața magazinului Șugaș din Sfântu Gheorghe, deodată mă năpădește o bucurie imensă de nedescris.
Parcă s-ar fi aruncat asupra mea un voal din iubire, m-a inundat o stare de beatitudine Divină care nu se poate descrie în cuvinte.
A început printr-o senzație de gâdilare la nivelul coloanei vertebrale, care urca încet, încet de jos în sus. Simțeam că vibrează ceva acolo, care mâ gâdilă. Nu aveam niciun control asupra acestui efect.
Apoi a urmat aceea stare de beatitudine Divină incomensurabilă. Îmi venea să plâng de bucurie. Simțeam că pot iubi la nesfârsit orice persoană. Mă uitam la colțul magazinului Șugaș și constat că nu trebuie să fie o persoană ca să o iubesc. Simțeam aceeași bucurie și față de corpurile neânsuflețite, chiar și față de o piatră. Persoana mea era scufundată într-o stare de bucurie interioară , indiferent de ce exista în jurul meu. Treceau oamenii pe lângă mine și nu citeam niciun semn deosebit pe fața lor. Păcat că a durat aproximativ zece minute. Mi s-a dăruit pentru un scurt timp o stare de o autentică Samadhi.
Mi-am notat acest lucru în agendă și citesc că toată noaptea aceea nu am putut dormi. Spre dimineață simt aceleași furnicături la nivelul coloanei vertebrale și mă cuprinde din nou starea de beatitudine, dar pentru un timp mult mai scurt.
La birou, la orele 9,00 resimt din nou aceeași stare, dar de data aceasta eram pregătit, m-am uitat la ceas, a durat exact două minute.
Degeaba povesteam la alții această stare, nu o experimentase nimeni.
În momentul în care i-am povestit unei fete care facea cam de 4 ani , hatha yoga, care se numea Kondrath Katalin,mi-a spus la telefon să am grijă, că o să am probleme foarte serioase.
Am avut ocazia ca în același an să o întâlnesc spre Shri Mataji Nirmala Devi. Cum i se apropia avionul spre aeroport, simțeam că sunt umplut de o stare de fericire. Parcă plutea ceva nevăzut în atmosferă, ceea ce simteam chiar și când mă aflam în autobuz și se auyea avionul cu care decolase Shri Mataji Nirmala Devi.
Bineânțeles, nu am ajuns la aceea stare de beatitudine profundă descrisă anterior, dar simțteam că mă inundă o pace și o bucurie divină. De fapt ulterior am citit în cursurile ei, că la început ne așează chiar la vârf, dar noi nu suntem în stare să rămânem acolo.
Pe data de 1 februarie 1996 pe când dormeam la socrii în Covasna, ne trezim la plânsul nepoatei noastre de un an și șase luni. Soția mea o pune între noi. După ce adorm, o visez pe Shri Mataji , care se afla în mijlocul naturii. Era lume multă. Stătea pe pământ cu picioarele încrucișate. Îmi spune să mă duc spre Ea. Avea fața palidă. Îi spun că am probleme pe canalul stâng. " Da, ai probleme pe canalul stâng. Și mai ai o problemă." A zis Ea. Soția îmi povestește că și ea a visat ceva cu Ea, dar nu a văzut-o.
La data de 12 iulie 1996 am fost din nou la București, de data aceasta cu soția.
La data de 12. 08. 1996 orele 19,48, simțeam din nou furnicăturile lui Kundalini, o stare plăcută. De fapt eu dacă eram lângă cineva, simțeam nivelul la care i se urca Kundalini persoanei de lângă mine. Azi nu mai simt acest lucru.
Pe data de 22 septembrie 1996 am deschis un curs de Sahaja Yoga în Covasna. Venea cu regularitate doamna Ricky din Brașov.
După data de 2 noiembrie 1996, o visez din nou pe Shri Mataji care stătea tăcută în fața mea. Apare un ceas pe perete și o peliculă mișcătoare care înregistra timpul. Mă trezesc și îmi vin în minte clișeele akashice. Mesajul era evident: "totul se înregistrează"
Experimentam totul. Pe 15 februarie 1997 întreb vibrațiile Sfântului Duh dacă atunci când a apărut Fecioara Maria la Fatima, dacă era Shri Mataji. Primesc răspunsul că " Da ". A ieșit răcoare din palma dreaptă. Eram din nou preocupat de acestă problemă, deoarece, cu două săptămâni înainte, în timpul meditației de la ora 4,00 dimineața, mi-a apărut spontan idea ... că la Fatima de fapt era Shri Mataji.
La începutul lunii martie 1997 îl visez pe Iisus în haine albe călărind un cal alb, alături de care mai erau doi călăreți. Mi-a spus să merg la el. Mi-a arătat un loc în partea dreaptă și mi-a spus să mă duc acolo că va veni după mine. În urma lui era o mulțime de oameni. M-am dus la locul indicat și sesizez că am călcat pe un cuib de viespi. Merg mai încolo, dar și acolo erau viespi. Am primit o înțepătură la genunchi. Apare un om frumos și îmi spune că a venit după mine.
Nu eram tipul de om care acceptă ceva orbește. După primele cursuri am cumpărat un vocabular, și prin intermediul bandhanelor îmi notam răspunsurile, apoi le notam dacă se adevereau sau nu. Întrebarea trebuia să fie exactă, fără să existe răspunsuri cu două înțelesuri. Spre surprinderea mea, răspunsurile erau corecte. Apoi acest lucru mi-a devenit familiar. Nu mai notam nimic. Eram perfect convins.
În cele ce urmează, redau câteva spicuiri din această conversație copilărească. Mi-am numit carnețelul de notițe: " CONVERSAÞII CU MAMA DIVINÃ"
1. " Este corect să vă numesc MAMÃ ? ".
Răspunsul a fost: din mâna dreaptă ieșea un flux puternic de briză răcoroasă.
Mâna dreaptă, după cum am învățat fiind canalul acțiunii, iar cea stângă a dorinței, briza răcoroasă îmi dădea un răspuns afirmativ: " Da ". Dacă din mâna dreaptă ar fi ieșit o briză caldă, răspunsul ar fi fost negativ. Dacă ar fi ieșit o briză răcoroasă din mâna stângă, se referea doar la dorința mea referitoare la acest lucru.
2. " Îmi dați voie să notez într-un carnețel toate întrebările și informațiile primite ? ".
Răspuns: " Da ".
3. " Mă numesc Tóth Árpád ? ".
Răspuns: " Da ".
4. " Răspunsurile primite au vreo legătură cu DIVINUL, cu DIMNEZEU ? ".
Răspuns: " Da ".
5. " Voi primi răspunsuri corecte ? ".
Răspuns: " Da ".
6. " Voi fi destul de puternic ca de astâzi să fiu în permanentă comuniune cu Dumnezeu ? ".
Răspuns: " Da ".
7. "Îmi permiteți să pun o întrebare la care voi ști că voi primi răspuns negativ ? ".
Răspuns: " Da ".
8. " Mamă, mă aflu acum, în 5 – 10 minute pe acoperișul casei ? ".
Răspuns: " Nu ".
A fost foarte greu până am descifrat răspunsul. La început mi s-a părut că simt puțin o foarte, foarte fină briză răcoroasă, care apoi a devenit în mod evident caldă.
9. Nu m-am lăsat și am pus două bilețele pe masă, la o oarecare distanță, pe care scrisesem: pe un bilet, " SUNT VIU " , iar pe celălalt bilețel, " SUNT MORT " .
Am primit 100% răspunsul: " SUNT VIU " . Să explic mai pe înțelesul cititorului, când mi-am plimbat încep mâna dreaptă la o distanță de circa 5-10 cm deasupra bilețelelor, unde am simțit răcoare, am pus mama pe hîrtia respectivă.

Deci pe baza acestor întrebări puse, precum și a răspunsurilor primite, aveam certitudinea că mă pot baza pe raspunsurile primite din această comunicare energetică cu Sfântul Duh.
Pe parcursul vieții am întrebat de nenumărate ori vibrațiile, pentru a afla raspunsurile corecte. Trebuie să recunosc faptul că uneori nu este prea bine ca omul să știe un anumit răspuns. Mă refer la faptul că atunci când întrebam aflam răspunsul dacă voi trece sau nu la examenul respectiv. Oricum mă prezentam la examen, chiar dacă aveam certitudinea că nu-l voi lua.
O altă testare am făcut-o , întrebând dacă am trecut un examen, pe care îl picasem. Răspusul a fost evident “ Nu”, din mâna dreaptă ieșind o căldură puternică.
Tatăl meu era clopotar. Umbla și el la cursurile de Sahaja Zoga din Covasna. Pe data de 15. 12. 1996, eram convins că nu va veni la curs, deoarece avea ca sarcină să tragă clopotele de la biserica reformată din Chiuruș. Când să înceapă cursul, mă trezesc cu el în sală. Când am avut ocazia să vorbim , mi-a spus că i s-a rupt frânghia în timp ce trăgea clopotele.mai
În aceeași zi, mi se prezintă o poză cu Shri Mataji. Era vorba de o poză mai deosebită și în sinea mea îmi fac mustrări de conștiință că de ce nu am adus aparatul de fotografiat cu mine. La scurt timp primesc în dar poza respectivă, cea care mi-a dăruit-o, fiind doamna Marilena.
Cu o altă ocazie, primesc o insignă cu poza lui Shri Mataji, în dar de la doamna Stela din Brașov. După un anumit timp, fiind furios pentru o nereușită de-a mea din viața de zi cu zi, arunc nervos insigna prin iarbă ,în grădina mea. A doua zi mi-am dat seama de greseală și spre surprinderea mea, nu am mai găsit insigna respectivă. După mult timp am întrebat-o pe doamna Stela dacă nu cumva îmi mai poate da o insignă. Îmi era și jenă, pentru că nu se poate cere, doar așa pur și simplu.
Cred că a trecut mai mult de un an și spre surprinderea mea, doamna Stala îmi dăruie o altă insignă, care era identică cu prima. O mai am și azi.

În anul 1998 de paști am fost la Istambul unde era prezentă și Shri Mataji. Era foarte multă lume care stâtea turcește în jurul lui Shi Mataji. Eu eram departe, pe la margine, în spatele ei, pe partea stângă. Atâta am avansat câte puțin în față, că am ajuns aproape de picioarele Ei. De fapt aceasta a fost și dorința mea.
În anul următor, stăteam liniștit deoparte într-un loc îndepărtat, culcat, bucurându-mă de vibrații. Nu mai simțeam vreo dorință specială de a fi în preajma Domniei Sale.
Am făcut o mulțime de fotografii, uneori ne puteam mișca lejer, era destul loc în jurul Ei.
Am avantajul că intru spontan în meditație. După o inspirație profundă și o expirație lentă, cad în mediție. Citind ceva sfânt, intru în meditație. În mijlocul naturii, dacă mă așez pe sol, de multe ori simt pulsațiile pământului.
Am dezavantajul că sunt foarte sensibil și preiau foarte repede negativitățile. De multe ori eram prea comod să-mi curăț centrii energetici și sufeream.
Am întâlnit oameni care râdeau de mine că practicam Sahaja Yoga. Cei din jurul meu nu înțelegeau lucrurile în profunzimea lor. De câte ori am avut ocazia, dădeam Realizarea Sinelui.
Eram conștient de un lucru, pe care îl experimentasen de atâtea ori. Dacă făceam vreun lucru ieșit din comun, eram sub protecție Divină, dar venea apoi nota de plată. Știam că voi fi pedepsit cumva. Am experimenta de atâtea ori acest lucru. În viață trebuie să gândim cu inima, chiar dacă este foarte greu acest lucru. Eram umil. Mulți au profitat de acest lucru. Mă distram privind cerul și vedeam micile stelute licărind. Știam că doar o persoană realizată vede acest lucru. Dădeam vibrații florilor, apei, cerului.
Poate e de domeniul fantasticului ceea ce vă povestesc acuma, dar așa mi s-a întâmplat. O singură dată am avut senzația că am avut un efect asupra ploii. Veneam de la curs de la Sfântu Gheorghe. Eram într-o stare desăvârșită de calm. Aveam o liniște interioară profundă. Eram complet pe centru. Trebuia să merg pe jos de la Covasna până la Chiuruș, la o distanță de circa 2 km între marginea localităților, pe asfalt. Nu departe, la ieșirea din orașul Covasna începe să plouă cu stropi mari. Fac un bandhan să se oprească, ca să pot ajunge acasă. Citisem într-un curs că un bun sahaja yoghin avea asemenea puteri și doream să experimentez și eu. Mă rog... spun câteva mantre care mi-au venit în minte și constat că deasupra mea nu plouă. În fata mea, spre localitatea spre care mă duceam nu plouase deloc. Asfaltul era uscat. Constat că intru în zona asfaltului uscat, iar în spatele meu ploua, asfaltul se umezea. M-am oprit din mers. Același efect. Deasupra meu nu ploua. Cum inaintam, venea ploaia după mine. După un timp ploaia a rămas în urma mea, la o distanță apreciabilă, mare. Niciodată nu am mai reușit acest lucru, deși am încercat de nenumărate ori. Foarte importantă e forța credinței, să ai convingerea că poți reuși.Secretul era că în ziua aceea eram complet pe canalul central.
Am experimentat de nenumărate ori, faptul că atunci când mă duceam la cursuri, dacă făceam un bandhan, venea foarte repede o mașină de ocazie. Am foarte multe astfel de notițe în jurnalele mele zilnice.
Eram perfect convins și urmăream cu strictețe acest lucru, dacă un om îmi făcea vreun necaz iar eu eram nevinovat, acelui on i se întâmpla ceva nebenefic, efectul fiind direct proporțional cu fapta săvărșită. Și invers era devărat. Dacă eu făceam ceva ce nu era la locul lui, așteptam " nota de plată ”.
În data de 16 mai la mine în grădină, se face o poză de către un sahaja yoghin, în timpul unui ritual în jurul focului numit havan. Am rămas complet șocat. În unele poze au apărut zeități de care amintea Shri Mataji, siluete de elefant, deci se lega totul de calitatea inocenței și înțelepciunii unui copil mic, de Shri Ganesha.
Într-o altă poză se observa silueta lui Shri Mataji stând în picioare, îmbracată într-un sari alb. Lângă ea, eu o văd pe Fecioara Maria cu pruncul în brațe. Am rămas surprins de faptul că nu toți oamenii care au văzut aceea poză, văd același lucru. Oricum pe mine m-a șocat și mi-a dat de gândit. Că ajunge cât am experimentat. Nu mai am nici cea mai mică îndoială de prezența Divinului în viața noastră, în orice atom. Această energie a Duhului Sfânt, care este Mama noastră, care de fapt este Shri Mataji, Kundalini, Ruah, sau oricum s-ar numi, știe totul despre noi, este vie, gândește, ne știe trecutul și viitorul.
În aceste vremuri, la cine trebuie, dau foarte ușor Realizarea Sinelui. ajunge ca omul să-și întindă palmele spre poza lui Shri Mataji sau spre mine, ridic Kundalini și omul simte briza răcoroasă. În viață am întâlnit circa 3 oameni care nu și-au primit Realizarea Sinelui, la cei dintre care am dorit să le-o dau.
Copiii mici, prin puritatea lor sufletească, simt ceva benefic, le place să stea cu mine. Mai ales la copiii foarte mici, doar cu privirea reușeam să le dau Realizarea Sinelui. Mă distram cum li se dilatau pupilele.
Animalele, am experimentat mai ales pe câini, mai ales când trebuia să merg pe la stăni, sunt sensibili fațâ de această energie. Le ridicam cu mina dreaptă Kundalini și mă lăsau în pace. Au fost și cazuri cînd nu reușeam, dar probabil eu eram de vină.
Pun oamenii să pună mâna deasupra florilor și ei simt energia. Odată am făcut o experiență cu un coleg, Fabian Zoltan, căruia i-am legat ochii cu un fular, am pus un rând de cărți în fața lui și i-am spus să plimbe mâna deasupra cărților și unde simte răcoare, să pună mâna pe accea carte. Bineînțeles că era Biblia.
Am avut și un caz în care după circa trei ani după ce respectivul și-a primit Realizarea Sinelui, mi-a spus că nu știa ce vroiam să fac eu cu acestă energie. Zicea că se uita la mine, iar eu îi tot dădeam mai departe cu energia mea. Sunt fel de fel de oameni. Cei care trăiesc în mijlocul naturii, simt foarte repede energia Sfântului Duh, dacă pun mâna deasupra unui puiete.
Meritul este al acestei încarnări Divine care trăiește în zilele noastre, Shri Mataji Nirmala Devi, fondatoarea Religiei Pure Universale, Vishva Nirmala Dharma.
Am rămas uimit de cuvintele unei fețițe din clasa a X-a, o sahaja yoghină , care din senin a afirmat: "că viața noastră nici nu ar fi atât de frumoasă dacă nu ar exista aceasta minunată Sahaja Yoga ".
Cât adevăr se ascunde în profunzimea acestor cuvinte izvorâte din graiul plin de inocență al unui copil nevinovat.
17.05.2009
ARTANGEL