agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2190 .



Ce-am avut.....
personale [ ]
.....și ce-am pirdut

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [sacalu negru ]

2006-07-29  |     | 



Măi ce titlu și subtitlu am mai găsit și eu.Totuși mi se pare destul de potrivit pentru cele câteva considerații pe care le-am făcut despre locul pe care îl ocup.
În ce clasament...habar nu am.
Pe undeva pe aici trebuie să mă regăsesc și eu. Poate printre voi cei care treceți zilnic pe lângă mine și nu mă observați. Am încercat de multe ori să mă caut și nu m-am găsit pe niciunde. Poate voi reuși de această dată să-l regăsesc pe Dan cel de odinioară, cel căruia nu-i putea spune nimeni că viața nu este roz, că mâine nu va fi la fel ca azi, că viața îți poate aduce și dezamăgiri și nu este așa..un "dolce farniente". Se pare că cei ce mă mustrau pentru exuberanța mea au avut dreptate.
La câte lovituri am primit n-ar trebui să mă mai sperie nimic, dar se pare că nu este de ajuns.
Un prieten ( printre puținii care mi-au mai rămas ) îmi spunea că "orice șut în fund este un pas înainte ".Hai să fim serioși. La câte șuturi am primit trebuia să fi ajuns departe până acum, dar nu m-au propulsat deloc ci mi-au lăsat numai vânătăi pe fund.
Se pare că a venit vremea scadenței și trebuie să plătesc pentru păcatele tinereții, sau pentru păcatele alor mei sau pentru cine știe ce păcate. Dacă așa este, atunci fie. O să plătesc că nu am încotro.
Ce-am avut ? Nu am avut mai nimic. Decât o mare încredere în oameni. Poate prea mare uneori. Mai rău este că am devenit așa un fel de DL. Scrooge care numai de crăciun își mai amintește că mai sunt și alții pe lângă el.
Ce-am pierdut ? Am pierdut încrederea în oameni. Mi-am pierdut încrederea în mine și nu știu dacă mi-o mai pot recăpăta vreodată. Cine știe ? Cu timpul poate-mi trece și voi putea să strg din nou :
- Hei ! Sunt aici printre voi. Mă vedeți ?
- Dau din coate să vă ajung din urmă, să vă spun că m-am vindecat de neâncredere și voi...Hai să încerc să îmi respect sloganul deși îmi este din ce în ce mai greu.
Pentru că așa cum spune poetul ( ce poet o mai fi și ăsta...)" Am obosit să mă tot uit spre cer
Să cred că rezolvarea de acolo vine "
Sloganul ? Hmm...cam prăfuit dar încă mă mai zgândăre.
"Speranța moare ultima". Așa să fie ?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!