încinse la maxim cablurile
și orașul-animal întins pe spate
transportând sângele care
controlează erecția clădirilor

înspre inima bolnavă
mișcarea asfixiantă a vehiculelor
sânge infestat de impulsul trezirii
latenței exuberante a copulației

fiecare amurg nu e decât sângele
unei perpetue deflorări a cerului-himen

și ziua e un continuu preludiu ratat
căci nu sunt oare stelele
privite de aici de jos
stropii unei ejaculări precoce?