agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-19 | | Înscris în bibliotecă de Nicole Chinez Domnului Toma O., ca răspuns la întrebarea: “Oare există soartă?” (Scrisoarea a 185-a) Scrieți că ați împlinit 80 de ani, dar sunteți încă viguros și tânăr cu duhul. De multe, multe ori moartea a fost mai aproape de dvs decât cămașa, însă întotdeauna ați fost salvat pe neașteptate printr-un anume destin. Ca atare, întrebați: “Există soartă? Cum privește Biserica Ortodoxă destinul?” Dacă prin soartă înțelegem întâmplarea oarbă sau fatalitatea, Biserica se împotrivește cu hotărâre, negând existența unei asemenea sorți. Biserica este pe de-a-ntregul pentru Rațiune și prin Rațiune. Ea nu pune nimic pe seama întâmplării oarbe, nici a fatalității oarbe ci pune totul pe seama purtării de grijă a Atotputernicului și Atotvăzătorului Dumnezeu, care lucrează pe planul superior al finalității, având în vedere calitatea gândurilor, simțămintelor de taină și faptelor omenești. Însuși cuvântul soartă (sudba) vine de la cuvântul “judecatăp” (sud)- în cazul de față judecata lui Dumnezeu. Adusu-mi-am aminte de judecățile Tale cele din veac, Doamne și m-am mângâiat, spune Psalmistul. Adică își aduce aminte cum Dumnezeu îi răsplătea pe drepți și-i pedepsea pe păcătoși încă din această lume. Și iarăși spune: De judecățile Tale m-am temut. Și iarăși: Cu judecata Ta mă viază. (Ps. 118) Și noi spunem adeseori: “Cum judeci tu cu privire la treaba asta?” Așadar, soarta este gândul dumnezeiesc din tot ce există și din tot ce se întâmplă- însă nu gând pasiv și neputincios ca cel oemenesc, ci activ și hotărâtor. Cineva se pregătea seara să meargă într-o cetate din apropiere, dar noaptea l-a ajuns moartea și l-a mutat în depărtata cetate cerească. Și oamenii zic: “Așa i-a fost soarta”. Cineva se pregătea să ia în căsătorie o fată, dar dintr-o dată se însoară cu alta. Oamenii zic iarăși: “Soarta!” Cineva s-a târât din tranșee în spatele frontului, dar l-a găsit în cort un glonte rătăcit- și a murit. Iarăși: “Soarta!” Dar soarta nu este niciodată și nicăieri “oarbă”, ci este soartă vizionară, de la Dumnezeu. Dătătorul de noime și Proniatorul, Care știe “ de ce”-ul tuturor lucrurilor. Cine spune ”soartă oarbă” dovedește prin asta doar faptul că nu înțelege pricina și înțelesul întâmplării cu pricina. Fără Dreptul și Milostivul Dumnezeu nimic nu li se întâmplă oamenilor. Să repetăm din nou această spusă a Mântuitorului: Nici o vrabie nu poate să cadă pe pământ fără de Tatăl vostru- iar vouă și perii capului vă sunt numărați. (Mt. 10,29) Așadar, nici o soartă este oarbă și nici întâmplătoare, ci purtătoare de înțeles și de pronie a lui Dumnezeu. Prin această soartă inteligentă și vizionară ați scăpat în numeroase rânduri de moarte și ați supraviețuit tuturor judecătorilor dvs, care v-au semnat condamnarea la moarte. Dumnezeu să vă dea viață și mântuire.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate