lemă:
sfârșitul vine totdeauna de două ori
previzibil
simetric

/ asta mă dezleagă de teamă /

serile facem exerciții de
alienare în grup
restrâns

primul sosești tu figuranții au
mănuși de piele moale
aplauzele trebuie să fie catifelate
spontane și sincere
te sedez în doze mici
calculate exact
o picătură de arsenic pentru fiecare
respirație gură la gură
niciodată nu te-ai priceput la toxicologie
și cazurile de crime pasionale
nu mă fac să cred că
moartea e un moft de laborator
dar

tu respecți zeii cetății
n-o să bei sirop de cucută
trei frunze ajung pentru 6 zile de marș

picur în ochi beladonă
pupile mărite și
350 miligrame pentru un risus sardonicus
moartea nu miroase a migdale amare
umbrela bulgărească e o armă benignă/ habar n-am cine era markov probabil vreun imprudent/
sau sinucigaș

începem metoda reducerii la absurd
zenon nu-i vinovat de iluzia mișcării
săgeata în zbor rămâne în repaos
iar tu
paradoxal
cu cât te apropii mai mult
cu atât n-o să mă ajungi vreodată

ei bine da
am picioarele lungi așa de lungi încât te pot scoate din mințile tale călduțe în care te ghemuiești și ți-e bine ea umblă desculță cu sandalele în mână prin visele tale tu icnești în somn pipăi bezna cu palmele
alee zid alee zid orb și orb și orb când pe toate femeile le cheamă anne
când pe toate femeile cu tălpile albe le strigi anne
știi jocul ăsta ea se lasă fotografiată din spate și ți-e sete și setea asta nu mai încape în tine te sufoci cu umbra ei lipită de gură te sufoci și-ți place
și

toate femeile seamănă între ele tu nu recunoști niciuna
îți legi de bunăvoie cătușa de glezna mea asta se numește sinucidere tu spune-i cum vrei

nu faci mofturi
paharul cu stricnină cămașa cu ultimul nasture desfăcut
corect încă o țigară
iubirea se poate instala în mai puțin de 30 de secunde dar
în clipa asta important e să
crezi că toate femeile din lume au mâinile albe și moi
și numele lor e anne
e anne
e

eu repet din capriciu
exercițiul de blind driving fără pilot automat
iar noi
paradoxal
vom începe să ne iubim abia când se va sfârși
tot ce-a mai rămas
de iubit