Recapitulare de bun simt,
(care aveti causul mintii mai mic, sau suferiti de “nimic-concisul” recent, cititi pe diagonala, tot se va prinde ceva…!)

Nu as fi vrut sa scriu acest articol, deoarece in mod sigur o sa-mi parvina din nou critici sterile sau laude desarte. E si ce pana la urma, deaia se va opri soarele d epe cer sau pamantul din rotatie! Cursul atacurilor si laudelor trebuiesc impetuos puse la punct. Laudele nu ma multumesc deoarece sunt numai laude si mia ale trebuie sa spun ca eu doar am redescoperit ca orsicare dintre voi filonul authentic al credintei nedisimulate si a neamului in care traiesc. Bine, bine, am scris si altfel, dar nu neaparat critic sau obraznic. Criticile le accept ca cealalta parte a adevarului, dar daca sunt de bun simt, de la oameni de bun simt si bazate pe adevaruri, nu desantate! Eu nu scriu pentru mine, si pentru orgoliul meu, ci pentru adevar si dreptate in duhul iubirii autentice de om si Dumnezeu!
In articolul “2006” vorbeam despre orwellianul an in care vietuim, despre Armata, care cu aceiasi bocanci cu numar mare si masini de razboi depasite, baga la inaintare “carnea de tun” a fiilor acestei tari, mai ales unde nu ne fierbe oala. Indiferent de c ear zice unii sau altii nu avem ce cauta si ce apara acolo. Am scris acolo si despre Biserica, cu durere, despre “iubirile esuate in putere” si altele, altele….apoi politichia noastra cea de toate zilele….cu dosare, amante, spagi, despre accederea doar daca esti mason, evreu sau homo, etc…apoi despre invatamant si prea multii pilosi, mosi, babe care tin cu dintii de catedra blocand intr-adevar pe tinerii merituosi, despre curricumurile aiuristice tip new age…despre afacerile cu acoperire politica, gen Caritas, Delphing, BIR, etc…despre opinteala de a condamna comunismul, sau securistii numai….Mi s-a raspuns ca eu sunt cel care vede stramb si deselat…oare domnii mei critici, voi sunteti chiar condesatori ai vidului? Inchei acest rechizitoriu la aarticolul sus amintit “2006” cum am incheiat si acolo….poate acum aud si vad aceia: Din fericire Romania este cu mult mai mult decat aceste nimicuri exacerbate, este cumintenie, omenie, binecuvantare, este duiosie, este dor, doina, cucernicie, inca bun-simt, istetime, nemoleseala, vivacitate, chiar si in cele mai de jos, cultura, atat cat este, dar este !
In « Exilul Maicii Domnului si Liturghia schimbata » am scris ceva mai apasat despre putin stiuta hotarare a Sf sinod de a schimba Liturghia existenta(care hotarare se incearca sa se aplice insinuos). Am pus acolo in paralel argumentatiile lor, care nu sunt numai gramaticale, atentie !....cu cele ale Sfintilor parinti, ale bunului simt, precum si ale altora….stupoare, au inceput sa scuipe si acum aici….vladicii initiatori au aruncat cu toiagul igumenic si au interzis primirea mea la Marea Agapa Liturgica din orasu-mi natal, iar acestia ca sobolanii din altar au acceptat trepadusa-lasa solutie….si am fost interzis, intai la predica, apoi la altar….ar fi vrut ei mai mult, dar Dumnezeu a zis : « Stati si nu indrazniti ! ». Ia deranjat publicarea mea, vestirea de pe acoperis, a acesui inceput de sfarsit. Inchei comentariu acesta cu cateva cuvinte ale unuia dintre « rascolnici », poate pricepe careva ceva : „Iată de ce, una din cele mai grele încercări survin atunci cand iubiții noștri arhipăstori nu sprijină lupta noastră și pornesc pe un drum greșit, silindu-ne și pe noi să procedăm în același mod. La această ispită se cuvine ca noi să răspundem prin cuvintele apostolului, atunci când sinedriul le-a interzis să propovăduiască Numele lui Hristos: ”Trebuie să ascultăm mai mult pe Dumnezeu decat pe oameni”. Unii dintre creștini se vor împotrivi, desigur repede vor fi neutralizați și calificați drept „raskolnici” (cum nu o dată s-a întamplat și în trecut ). Ceilalți vor prefera să tacă, spunand că atitudinea ierarhilor este păcatul lor persona, care pe noi nu ne interesează ș. a. m d. Adevărul ne va izbăvi de moarte (Pr. Timotei Alferov).
A venit randul apoi articolului: „Evanghelia lui Iuda, Evanghelia holocaustului”, subiect sensibil, pasibil de ordonanta Nastase. Aici am vorbit despre canalele tembelizante, darwinisto-marxiste (ia ziceti stiti originea celor doi pomeniti?), Geographic Chanel, Discovery Chanel, Animal Planet & co…in care, desi patronate de evrei (lucru neutru si de no-coment) ataca constant religia crestina si chiar bunul simt. Am arata ca acele anemice argumente ale sustinatorilor de gnosti.astrologism, impletite cu samano-voodoo-ism nus unt decat pentru copii naivi si babele cu probleme. Am arata despre paradoxul...: ” Se descopera Evanghelii peste Evanghelii si scrieri peste scrieri de mii si mii de ani, dar unde sunt arhivele Auschwitz-ului, ca sunt mai aproape de noi? Dar arhivele reala ale SRI-ului? Dar ale NKVD-ului? Dar ale Stass-ului?” Am incheiat cu : „Poporul roman si nu numai ar dreptul sa stie cine i-au fost asupritorii comunisti cu nume si prenume, adresa, conturi asa cum si crestinii de peste tot trebuie sa stie ca Iuda a fost un tradator si atat, iar cuvantul tradator nu are mai multe sensuri, ci numai unul: slujitor al Satanei” si bineinteles, criticii mei cerbari....nu au intarziat sa vomite argumentele lor de doua parale.
Urmeaza articolul: „Craciunul Roscovelor” in care marturiseam despre Craciounul mimat de americani si romano-americani in SUA, pe und ema preumblam atunci, despre superficialitatea securimii de acolo, despre exilul care a imbatranit sau a disparut cu forta de acolo, despre zidurile cenusii si poporanismul romanilor de acolo, care nu mai vor sa recunoasca la „prostii din tara” ca spala laturile negrilor si ca-s dezradacinati rau...cu anumite exceptii, care ma vor ierta, desigur! Am vorbit despre brain-washingul facut tuturor acolo, despre Mos Craciunitele cu Coca-Cola si cadpourile cu roboti, Play Station si X Box-uri facut copiilor, despre nevoia ca toti sa-L nastem pe Hristos in noi, in aceste zile (aspectul mariologic al Bisericii, P Evdochimov) si ce credeti....am primit o groaza de amenintari din partea, nu-i asa ca ghiciti? A romanilor care mananca roscove in tara roscovelor, America....masoni, popi, terchea-berchea.....bine, unii m-au mai si publicat, batand din palme ca injur pe cei de acolo, dar nu pentru asta am scris eu ce am scris!
Am incercat sa o „dreg” oarecum cu articolul din ajunul marii sarbatori, intitulat: „Paralelele Craciunului”, in care de la afirmatia lui L. Laveile ("Orice inceput se misca intre bucurie si sacrificiu") si pana la aceea ca, gandirea religioasa(Jaspers, Lacroix)distinge intre "origine " si "inceput". Mi am structurat expunerea de la Newman si pana la Nicolae Cabasilas si anume, ca, toti marturisesc: "Craciunul este moartea vechilor noastre dejnadejdi". Degeaba, criticile turnau, dar si laudele….le am lasat sa curga si sa se discearna…si s-au decantat !
Urmeaza, aleatoriu, desigur : « La Apusul libertatii – cum se voteaza la romani ! » unde am plecat de la un fapt real : « S-a dovedit a nustiu-cata-oara ca romanul de acum isi merita soarta pe deplin. Stateam in pre-ziua alegerilor la o coada la Farmacie(pentru medicamente compensate-acum cozile nu mai sunt la paine, carne, etc, ci la farmacii si ..bancomate! Ne-au dresat bine de tot!) si intreb si eu un batranel respectabil(pe din-afara): „ Va convine situatia asta, sa asteptati doua zile încontinuu la coada pentru medicamente? Sau acum ve-ti stii cu cine sa votati?”, mi-a dat un raspuns care m-a naucit:” cu cine votez? Tot cu astia(PSD-cripto-neocomunistii) bineinteles, ce daca si-au facut averi si vile pe nedreptm, acum daca s-au ingrasat astia sa mai ingrasam si pe altii?…” si am ajuns la impresiile mele de membru intr-o comisie de vot. Am incheiat cu: „Sa mai salvam ce mai este de salvat, conteaza raspunsul fiecarui eu. Sa nu ne mai „permitem” luxul sa-i indepartam si pe cei care i-am apropiat cu greu, macar ca nu-s vrednici in totalitate(sa ia piatra si sa arunce cine se crede mai vrednic!). Sunt pesimist? Se prea poate, dar sa nu uitati ca optimistul este un pesimist dezinformat!” Bineinteles, aplauze si injuraturi, ca de....in Balcani suntem.
Urmeaza: „O zi in eterna Romania” (The Daily programme), in care incep sa povestesc o zi din drumul meu aproape la fel spre serviciu si nunumai, ocolind scuipaturile pe jos, certandu-ma cu soferul de microbuz pentru manelele la maxim date (moment la acre cei pa care i-am aratat cu degetul in „Craciunul Roscovelor”, ma aplaudau si ma injurau ceilalti!)si am ajuns pana la citatul din ziarul « Adevarul », din 11 octombrie 1919, care scria printre altele: ”…avem prea multi oameni cuminti si nici un nebun. Ori nebuni ne trebuie. Cei de la 1848 erau nebuni si au desradacinat regimul boeresc de atunci…ne trebuie si noua nebuni. Cu oameni cuminti care despica un par in 14 si tot nu se hotarasc, nu este nimic de facut. Ne trebuie cel putin un nebun, daca nu mai multi nebuni. Ce va face nebunul asta, de unde vreti sa stiu eu ?…Se cere dar un nebun. Sa vina nebunii. “ concluzia articolului cu pricina a fost simpla : « Regenerarea acestui neam de viteji nu se poate face, ignorand defectele “recente” si exacerband calitatile ce ne-au mai ramas” Din nou, apaluze, mai ales de cei care plecasera peste tari si mari, si chiar de la unii care spuneau mai deunazi ca avem sufletul(noi, romanii) „ca un cur”(Tismaneanu in „Politicile”). Facusem o diferenta intre neam....din trecut pana in viitor si poporul, deplorabil ca secventa a neamului, ancorat in aici si acum! Dar cine sa discearna?
In „Galceava Diasporei cu Exilul”, explicam diferenta majora intre acesti termeni si mai ales despre ceea ce li s epregateste romanilor de peste tot. Ziceam, in cunostinta de cauza despre neunirea din afara a romanilor de pretutindeni, despre reactivarea fostilor securisti si turnatori de prin diaspora, etc...Acolo dadeam si nume, adresa, dar oare cui a folosit? M-as bucura ca macar unuia, oricum ar fi, blesteme masonice, securisto-pupincuriste, mi-am atras si de acolo!
In: „Distrofiile unei preotii mutilate”, scriam despre „paduchii volterieni”care, au pe frunte scris: „Orice pasivitate este egala cu complicitatea” - Pr.Boris Raduleanu si tot mai incearca sa doarma linistiti pe pernele lor de puf de minciunica. De la minunata viziune a lui Teodor M Popescu vis a vis d emenirea si slujba preoteasca si pana la acea a Pr Buga Ion in ultimele sale carti (“…ultima rugaciune adevarata a unui teolog este aceia inainte de hirotonire, dupa nu mai are timp, sau considera ca ii este de ajuns harul primit…nimic mai fals!”), totul trece prin vointa Celui de Sus si a celui de jos, a omului ploconit cu aceasta mare putere ! Am atacat crunt felul zootehnist si CAP-ist al celor de azi, cu har si reverenda si ama juns la concluzia : « … El se trezeste, dupa perioada idilica si pitoreasca a imaginii preotiei, citite de prin manuale, in cel mai de plans TRIUNGHI AL BERMUDELOR, odata intrat, nu mai ai scapare. UNA din laturi este PAROHIA, CREDINCIOSII, ALTA – FAMILIA SA, IAR ALTA – EPISCOPIA! Pe cine si um sa o satisfaca ? Orice apropiere de una din laturi face sa sufere celelalte doua ! » Mi-am atras iarasi promise anateme care mai de care mai desalate si subiective…parca o caut cu lumanarea, imi veti zice ! Sa dea Domnul, eu orb fiind sa tin o lumanare in mana ca sa vedeti voi drumul drept !
Oarecum indignat de foame ade senzational si de atacarea frateasca din cazul Tanacu, am scris : ” Suntem ceea ce mancam, ceea ce bem…”, in care incercam sa explic de ce atata verva si infierare pe unul din cazurile din BOR, respective acel Ieromonah care din vari cazuri a fost acuzat de ucidere. Am incercat sa fac o deosebire dintre teologia de amvon si cea duhovniceasca cu adevarat! Plecasem de la afirmatia lui Steinhardt: “ Suntem ceeace bem, pai cum sa nu fie asa? Nu a zis Hristos: “de nu veti bea sangele emau si de nu veti manca carnea mea…vii nu veti fi?” sia ma juns la concluzia ca atata cearta, infierare, otrava, etc din partea fie a presei, fie chair a teologilor este rezultatul ca aceia „mancau si beau” scolastica pe paine si acum scoteau toate acestea pe nemestecate si negandite. De aici si scandalurile despre exorcizare, Biserica primitiva...s-a ajuns pana intr-acolo incat unii dintre episcopi au inceput o „curatire” printre toti acei ‚supusi” din manastiri si biserici care le stateau impotriva, altii, cu camasi albe si butoni aurii, pe sub reverende apareau la Tv si spuneau ca...acei preoti care fac asa ceva(exorcizari)nu ar trebuii sa ;e fac daca n au doctorate, masterate, etc....deci....ceea ce mancasera dumnelor in studentie...acum eraud emult digerate si chiar varsate..inpublic...si multi mancasera stricat si nu din Duhul Care da Viata! Bineinteles, criticile sia cum se aud....si mai incearca anemic sa ma arate cu degetul...eu am spus ce am avut de spus!
In: „Psihologia Creștina a adâncurilor (a Sfinților Părinți filocalici) intre
Psihologia înălțimilor (C.G.Jung ) și psihanaliza freudiana (S. Freud)
” am expus aberatiile psihologiei si psihanalie moderne, bazate fie pe S.Freud, cu a sa obsesie sexual, fie pe Alfred Adler cu obsesia puterii, fie pe oarecum apropiatul K. G. Jung acre incercase sa faca o punte dintre religie si psihanaliza. Bineinteles neajunsurile psihanalizei moderne este neacceptarea energiilor necreate si de aici nedeosebirea dintre inraurirea duhului lui Dumnezeu si a celor necurate....dar si aici, critici....din partea teologilor, ca incerc o subtila amestecare de New Age si teologie...culmea, tocmai eu care ams cris atata impotriva acestui curent antihristic! Problema la acestia era aceea ca nu prea citeau...ci doar preluau cateva pareri de prin cartile scoase pe banda din ultimul timp. Ceilalti, psihologii, filosofii, ma atacau deoarece dadeam idei despre o posibila....spiritualizare a psihanalizei si despre asa zisa Psihhologie a adancurilor, a Sf parinti Filocalici.
In: „O controversa actuală (Actualitatea pericolului TV si capcanele explicațiilor atee si ne-ortodoxe)”, am raspuns la valul de carti cu poleiala ortodoxa care se vroiau ca profetice, atentionand lumea crestina despre pericolul TV si al efectelor asupra creierului uman. Am citat cateva la moda si le am demontat pe baza Sf Parinti care spuneau clar:”Sediul gandirii nu este in creier, ci ininima, dar nu in muschiul cardiac, ci in sufletul personal...” Bineinteles teologii d eocazie....atacau....la fel si darwinistii de peste tot...:’cum poate un preot sa spuna stfel de aberatii....?!” Dar nu spu eam eu, ci Sf parinti...va rog cititi-i! „Sf. Grigore Palamas a subliniat ca "ființa" rațiunii se găsește in inima, in timp ce "lucrarea " ei este in creier. Teoria aceasta a fost investita cu autoritatea hotărârilor Sinodului din Constantinopol (sec XIV).”...despre apusenii si d ela ei toti urmasii: ” Influențați de filosofia platonica, care nu numai ca nu cunoaște distincția mintii in finta si lucrare”...

In: „Desconspirarea controversei: Codul lui Da Vinci (încercare de critică tautologică)”, am incercat sa arat ca problema Codului este un falsa si impotrivirile si anatemele date de oamenii bisericii sunt jalnice si caraghioase. Nu asa se raspunde acestor provocari...nu facandu-le propaganda negativa! „ Fratele cel Mare stă cu ochii pe noi”(G. Orwell), se pare că “fratele cel mic”, adică restul care nu Conspiră, va adormi din „marele cascat”(Dostoievschi) prin explicațiile, teoriile și toate controversele actuale, adevarate furtuni in pahare cu apa. Neputând funciar să vadă dincolo de materialismul credinței lor superficiale, trecând prin experiențe de tipul „ stigmatelor” din palme, încercând să vadă doar o „Împărăție lumească” a lui Dumnezeu pe pământ, administrată de Vicarus Christi(Vicarul lui Hristos-Papa) eventual cucerită cu forța(Cruciadele) este aproape normal că au ajuns la acest apogeu de tembelism, cum este Codul lui Da Vinci sau Evangheliile lui Iuda, Toma, Nicodim, Filip și câți vor mai fi. Neavând călauza „Pnevmatologiei”(„știința Sfântului Duh”) răsăritene, negând din incapacitate de înțelegere „Energiile necreate”(vezi disputele isihaste dintre Sf Grigorie Palama si călugărul Varlam) se trece rapid la Filioqve(adaosul din Crezul catolic) distrugând astfel Taina Sf Treime și chiar bunul simț creștin. Riticile sterile isi scot capul bleg si arunca cu noroi, in general datorita cia”lipsei mele de simt artistic”, datorita atacurilor la adresa mediului catolic si chiar a Bisericii surori(care sora monser? Poate vitrega, nu de acelasi tata facuta!)...iarasi nu se vede padurea din cauza copacilor!
In: „Crearea si sfarsitul lumii, o perspectiva ortodoxa”, am incercat sa punctez unele probleme care ma framantau de ceva vreme si anume: cum se face ca teologii nostrii, chiar su unii duhovnici nu au invedere raspunsurile pe care ar trebuii sa le dea Evolutionismului si chiar Creationismului de sorginte protestanta. Sau poate nu cred ca este asa de important....dar este, mai ale in secolul XXI, care va fi sau nu, dupa cum este sau nu mistic. Marllaux vorbea despre mistica, dar oare care? Slava Domnului, avem ganditori, duhovnici, har, dar mai trebiie si o sistematizare a articolelor din punct de vedere ortodocs ale Creationismului. Daca ati stii ce foame este pentru asa ceva....in universitati, biserici, mintile credinciosilor nostrii intelectuali...! În general se zice că materialismul este contra spiritualului. Trebuie să dezarmăm astfel de ziceri sterile și fără rezultat. „Materia tot din bine se trage” (Sf. Dionisie Areopagitul), iar noile descoperiri ale științei confirmă faptul că materia în forma ei de particulă ultimă este energie vie, potențial conținută de materia cuantică. Materia cuantică nu este altceva decât o concentrare de energie a câmpului (vidului)cuantic. Deci este fals sa te referi la materie ca la ceva păcătos și rău. Dincolo de nivelul(vidul) cuantic există nivelul subcuantic, universul cuantic provine dintr-o sursă veșnic creatoare, situată dincolo de spațiu și timp” – David Bohm (laureat al premiului Nobel) Biblia spune și ea la fel: „ Dumnezeu a creat totul din nimic” (Geneza). Știința a putut descrie cu precizie chiar ceea ce s-a întâmplat de la 10 la puterea (-43) secunde („Timpul zero” sau „Timpul Planck) după crearea Universului. „Fizicienii nu au nici ce mai mică idee despre ceea ce s-a întâmplat înainte de aceste Timp al lui Planck”, mărturisește fizicianul francez Grichka Bogdanov. Dacă primul obstacol îl pun cuarcii, entitățile infinitezimale (10 la puterea -18 m) ceea ce reprezintă un „zid dimensional” dincolo de care totul este energie, nimicul de care vorbește Biblia. Incapacitatea științei de a învinge „zidul termic”, „ orizontul cosmologic” al opacității, „ zidul dimensiunilor” cuarcilor și „ zidul lui Planck” poate fi rezolvată cu ajutorul Teologiei Răsăritene. Ortodoxia, singura care acceptă energiile necreate și care este plină de Lumina Dumnezeiască. Cele mai noi descoperiri cosmologice, precum și științele mai noi, cum ar fi Cibernetica (adevăratul părinte este românul Odobleja), Teoria Haosului, a Fractalilor, Fizica cuantica și sub-cuantică contrazic Evoluționismul predat în vremea materialismului dialectic-comunist.
Dacă știința confirma Crearea Universului de către o Inteligență Superioară (Persoana Supremă), Biserica Ortodoxă completează lipsele Creaționismului de sorginte protestantă, în care, după creare, Dumnezeu s-a retras (solipsism) și nu mai intervine. Ortodoxia susține o „creare încontinuu” a lumii, o susținere prin energiile necreate ale dumnezeirii. Dumnezeu nu este un impasibil, care creează din plictiseală sau moft, El este iubire și pentru că este iubire maximă nu poate sta impasibil, dar nici nu poate viola libertatea care tot El a dat-o.
Pana aici totul bine si frumos, dar pietrele vorbelor aruncate in cyber spatiu, nu au intarziat sa apara:” cum poate un parlit de popa sa se bage cu nasu in stiinta, sa si vada de coliva si de colaci...”, bine, bne, ingratii mei nestiutori, in primul rand nua veti cum contrazice evidentele dovezi prezentate si apoi vorbiti d eceva ce nu a-ti reusit sa experimentati, anume, „cascada Duhului” in Biserica, deoarece poate ati intrat doar la botez si poate veti intra doar cu picioarele inainte, la moartea voastra fizica, ca sufleteasca...sunteti pusi in cel mai belicos cosciug darwinisto-materialist, de multisor timp.
A urmat: „Asasinii Inocentului”, in care v-am numit, detractorii mei...draci (nu prin fiinta, ci prin dobandire sia partenenta!): „Asasiinii Incocentului sunt toti lasii pamantului, neterminatii, stricatii, prefacutii, fariseii, turnatorii, tradatorii, superficialii, mediocrii, materialistii (in sens darvinist), neatentii, mandrii, gelosii, invidiosii, flecarii, uratii, conformistii, disciplinatii, culturalnicii, plafonatii, hidosii cu inima, pilosii, schimonositii la suflet, egoistii, hazii, trepadusii, ageamii, masonii, ecumenistii, mondialistii, zevzecii, magarii, profitorii, zeflemistii, manelistii, politrucii, securistii, sionistii, grosolanii, nepoliticosii, rapanosii, necizelatii, obraznicii, comunistii, exploatatorii, interesatii, borfasii, mincinosii, neslefuitii, slugarnicii, neantizatii, pupincuristii, lingaii, genul: “linge-cuminte picioarele”, mancatorii de sub unghii, acedistii, laudarosii, molaticii, blegii, mototolii, tortionarii, molesitii, cacanarii, si alti cercopiteci fara creier si inima…”
Am continuat cu Cel asasinat, Inocentul, Maria Sa Copilul…din noi toti: “Asasinam incontinuu, copilul din noi, prin maturitatea inainte de termen, prin fortarea seriozitatii si istetimii naturale, de pe la scoli, vrem ca, copilul nostrum sa fie geniu, ii ucidem incet incet, facand loc la hidosenia profesiei de pe care sa stea linistit sa si roada ciolanul in fata Tv ului, sis a si petreaca cat ami multe concedii dincolode termopanele casei refacute si a masinii de lux. Dra el, copilul, zglobiul, nevoinovatul unde l-am pierdut? Unde a ramas in urma? Nu mai conteaza intr o lume de business-mani, nu? Cravata s-a substituit fraudulos jucariilor nevinovate din carpe, hartie, bete etc. Mingea, acest bol magic care sare pana la soare si se mai intoarce la odihna in asfintit cu obrajii imbujoratim, e inlocuita cu tastatura Laptopului si cu ecranul LCD care depersonalizeaza si inroseste stupid ochii. Ursuletul de plus ramane prafuit, la fel si mainuta de plastic care ne alinta singuratatea in detrimentul sclifositului si pretentiosului “service bun”, platit cu sange si amintiri de copil. Ce prosti suntem cu totii, de la un capat la altul, fara noima si har!
Ucidem arta, prin ne-rta, promovand nulitati cu pile…..cu scalambaturi sau imitatii idioate rau,. Daac ati mai fost in ultimul secol prin vreo galerie de arta sa vedeti ce ciudatenii aninate pe pereti. Imitatii si Kisch uri second hand ce infioara si peretii, dara-mi-te arta adevarata, care este creatie, nu imitatie. Adevaratii artisti, creatorii nu au dreptul, nu-i asa la expunere si stau in umbra voastra….sau cel putin aici!
Ati ucis literature, indiferent de asociatie si uniune a scriitorilor…pun pariu ca nici nu banuiti cat de mediocrii sunteti, si habar nu aveti ca sunt altii mult mai talentati ca voi, anonimi, la care nu veti fi vrednici sa le descheiati nici macar sandalele de la picioare. Dar e vremea voastra, ce putem face?
Ati ucis filmul….prin tembelele seriale ce nu se mai sfarsesc (credeam ca numai universal este infinit, dar vad ca si telenovelele si…prostia), in lacrimogenele creiere de gospodine post-decembriste frustrate. Tarkovschi, acest zeu al filmului, ca rugaciune se intoarce plictisit pe partea aialalta…ce bine ca a plecat…sa nu mai vada!
Ucideti presa…tot prin ceea ce convine celui ami mare. Oriunde intorci capul, d ela mare la zare, vezi Cotidiene, reviste, Periodice, etc….care publica nimicuri sau sunt axate pe teoria chibritului stins de mult. In fiece agentie de presa e unu acolo domnule care taie totul, cenzureaza ca sa placa sefului sau plebei, dar peste tot e unu, nu-I asa ca stiti in orasul vostru cel putin unu’? I-a duceti-va domnilor la ei si luati-i pur si simplu de guler si dati-i un sut in dos!
Ati schimonosit had Biserica, mireasa lui dumnezeu, aproape ati violat imacularea ei. Ce har, ce iertare, va jucati domnilor cu focul sacru…si culmea, tot voi dati verdicte…ticalosire fara margine, prostime fara masura. Adaptam neadaptatul, Iconomisim, Acrivia si Pogoram, Nepogoratul! Suntem mai de plans ca ultimul animal de pe lume, schimbam, mopdernizam, adaptam, comentam scalamb canoane, de-a valma, promovam si ne complacem cu laturile si scursurile….pe cine credeti ca inselati? Cu penseta domnilor se scoate neghina dintre grau, nu cu cizmele!
Ucidem fara scrupule familia…prin familie! Familia e sfanta, familia e celula, etc…da, da, sa o credeti voi, care familie monser? Vedeti voi vreuna? Sau poate ca “este”, dar nu prea multe! Ticalositii de azi sunt si ei parinti, va inchipuiti cum va arata lumea maine, cand acestia vor creste mari?
Ucidem cuvantul prin vorbarie, cat mai multa, fara noima….s-a scris in ultimul eon, enorm, mai este ceva de spus…nu cred, totul este zis…dar nici un cuvant care sa miste piatra, sa zideasca….nimic! Veri naivitas!
Ucidem mostenirea daruita noua…natura, pamantul, universal rpn mandrie, caposenie, poluare spirituala si materiala, egoism feroce, ce…nu-I asa? De cate ori ati scuipat pe cer si va cazut scuipatul pe fata? De cate ori ati aruncat o hartie pe joss au ati fumat in aer…..cat credeti ca va mai suporta acestea?
Ce mai este de ucis…..sa ucidem!”
Blestematii am primit si aici…..cum de mi permit eu sa le arat Asasinilor morali si nu numai o oglinda sa vada hidosenia chipurilor c ele poarta sub forme de cap, sau capete…? Si iata ca le-am aratat ca sunt goi si hidosi….bine, bine, efectul a fost ca, constiinta lor lucreaza, atat, ca despre schimbare….Dumnezue cu mila!
Solutia? Aceasta si numai aceasta: “Lasati Inocentul din tot ce va inconjoara sa iasa, sa se descopera, s-a traiasca si va sigur ca va va da, mai mult decat puteti duce, si va veti minuna fericit! Sa invatam sau san e dezvatam de limbaj matur, sa gangurim ca si copii, san e jucam ca ei, san e imbracam ca ei, sa se faca scoli unde sa ne dezvete de toate apucaturile hade ale oamenilor mari, din toate domeniile…nu ar fi frumos? O lume guvernata dupa placul copiilor, cu fluturasi mai albi care zboara, cu dulciuri sanatoase peste tot, cu catei pufosi si pisicute blande, cu jucarii… Orice ati zice, alternative nu avem, a zis-o chiar El: “De nu veti fi ca si copii nu veti intra in Imparatia lui Dumnezeu”, si ce le place copiilor? De astea! Na!”
A urmat: “Celebritatea Iubirii” in care am facut trecerea de la “Sandaua lui Empedocle” la “Sagetile lui Eros” si chiar la “Agape”-ul dumnezeiesc. Am dedicate articolul…”Ligiei din noi”, este vorba despre romanul crestin, de dragoste: “Qvo Vadis” a lui Sienkiewicz. Am criticat mutenia din Biserica vis a vis de fiorul dragostei si a raspunsurilor total neadecvate ale celor ce trebuiau sa fie Luminofori si sunt Intunecatori…..adica teologilor, preotilor…formatorilor de caractere. Se vin in general cu stereotipii si canoane aplicate aiuristic si din plictis, nimic concret, pe limbajul si forma tinerilor de azi. Nu ami stim sa aplicam invataturile sfinte in dinamica de azi, de aici si multimea de probleme si deziluzii ale tinerilor care incearca cu degetul marea vietii. Am concluzionat: “Acest nod marinaresc, al lui Gordius (“Gordian”) nu se poate dezlega decat prin iubire, fara mijloace conventionale! Trebuie sa vorbim fara retinere, curat, adevarat, tinerilor despre iubire, Biserica inca nu e numai in ceruri, e si pe pamant si trebuie sa raspunda nu la ce vrea ea (am scris intentionat cu litera mica, deoarece ma refer la administratia ei, acra si seaca) ci la ce a fost menita. Ea traieste in cetate nu pe pustiu si trebuie a da raspuns adecvat “stintei de a conduce masele”, adica politicii, si iubirii de orice fel, fara frustrari si angoase”. Pacat ca nu se intelege la timp, nu ar mai fi atatea lamentari ca nu vin tinerii in Biserica, ca suntem primii la vort, ca, cuplurile se despart asa usor…etc…..
In urma acestui articol de bun simt, cred, o ploaie de injurii au curs ca niste noroaie…nu e ste vorba ca nu as stii cum sa trec de ele, doar am “cizmele de cauciuc” ale bunului simt si cat de cat “cocoasa sufleteasca” batatorita de astfel de raspunsuri sleapede ca si sufletele care le varsa, dar…ma doare ca uneori vin din partea celor care se mai si roaga…cu toate tacamurile de icoase, irmoase, axioane….dar d eimpropriat….deh…..e greu! Am primit in articulari in genul cercetarilor cu batul la fund a lui Cohelio…desi, cred ca nu meritam…si nu numai eu cred in subiectivismul meu (oare maie ste ceva in afara de subiectiv?). Fiti pe pace, nu voi ma veti judeca si nici altcineva dintre criticii mei cerberi. Ce multumire este faptul ca nu aveti influenta decat la cei ca voi!!!
Printre alte articlole, care nu le mai pomenesc aici a fost si: ”Extraterestrii si (in) Biserica”, in care am incercat, voi hotarati daca am reusit sa trec de la bataliile pentru alte civilizatii de prin universal acesta (ne-negate de hristos, dar nici confirmate explicit) la cei mai apropiati…din Biserica. Si cine adica-lea sunt acestia din trupul Domnului? Toti cei care vor sa fie cum trebuie sa fie…..si nu isi pleaca genunchiul lui Baal, acesta fiind orice forma, organizatie, persoana (as fi preferat sa-i zic individ!) din orice parte…Episcopie, Prefectura, partid….etc. Aici am primit “palme” zicandu-mi-se :’Cum ai cutezat tu sa vorbesti despre personalitati, ca..Pr. Nicolaie Steinhardt, Pr Staniloaie, etc…la pertu’? Pai, daca va simtiti apropiati, intimi chair cu ei, prin acelasi Duh care va ispira, cred ca nu numai ca nu s-ar fi suparat acestia, ci ar fi creat o anumita stare, proprie numia pritenilor si celor ce se iubesc in Hristos domnul…dar de unde sa gustati voi acestea, prea-acrilor? Am vorbit acolo sid espre neghioaba slugarnicie confundata cu smerenia, despre demnitate umana, dar nu mandrie, despre diferenta de ioertare si uitare…care num erg mereu si obligatoriu impreuna….e clar….ca intr-o lume cocosata, “scandalizezi” cu acestea! Dar cine a avut minte si inima de inteles a inteles!
As vrea sa va mai zic cate ceva, dar cred ca deja ati oboist (unii) chiar si cu cititul in diagonal ape acre il faceti….asa ca inchei, asteptand incontinuare, parerile, ideile, laudele, injuriile…caci asta va vor definii!

Acelasi pentru cei care ma stiu,
Oricine pentru altii,

Pr Iulian Gavriluta