agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-07 | |
Mda...vin sarbatorile...te uiti in jur si tot ce vezi e lumea care alearga pt pregatiri si care vrea ca totul sa fie perfect,sa nu lipseasca nimic ,sa nu miste un fir de la locul lui…in acelasi timp nu lipsesc genul de comentarii:bradul e prea scump,beteaua nu merita atatia bani si cozonacul e jaf in amiaza mare…ce s-a intamplat cu noi oameni buni?????ce au patit sufletele noastre????strigam in gura mare ca tb sa iertam tot ,sa fim mai buni ca e Craciunul, sa nu mai purtam atata ranchiuna dar ne calcam pe picioare la cozile infernale,ne-am pune piedica sa ajungem noi sa luam primii si ne injuram ca la usa cortului pt nimic……………..NIMIC!!!...DA!!!asta e raspunsul!Sufletele noastre nu mai au nimic in ele…nu mai stim cum sa vedem micile bucurii,detaliile minore care nu costa nimic dar au un termen de valabilitate mult mai indelungat si calitatea cea mai de pret;ne-am obisnuit sa patam tot ce a mai ramas curat si sa ne complacem in situatii care nu ne definesc dar e mai simplu sa spunem asta e,nu am avut de ales,viata m-a impins…..hmmm….ironic!viata nu ne impinge la nimic;ea doar ne arata ce alegeri putem face din miile de variante pe care ni le ofera;noi alegem;noi avem puterea de a spune da sau nu,noi decidem in final!eu am decis ca in fiecare an sa zambesc la primul fulg de nea,sa simt mirosul de cozonac si parfumul bradului, caldura de la gura sobei si dragostea ce o port si mi-o poarta familia si prietenii;inca mai simt acel fior magic ce ma apasa atunci cand privesc fulgii de zapada cum danseaza,inca mai cred in mosCraciun dar la un alt nivel;noi suntem mosCraciun;cei care inca mai spera si inca mai cred in ceea ce-si doresc;credinta aceea pura ca a unui copil care isi doreste atat de tare acel cadou de la mosu’ incat nimic si nimeni nu il poate convinge ca mosu’ nu exista si ca acel cadou nu va veni;nu ai nimic dar sufletul iti e plin de bucurie si speranta incat vei lupta atat de tare si vei avea exact ceea ce ti-ai dorit de la mosu’ si poate chiar mai mult decat sperai!!!asa ca aveti grija!!!inca o data va spun :vin sarbatorile!!!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate