agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1913 .



Un rând
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [anita_me ]

2006-12-23  |     | 



Gânduri, sentimente, nu înseamnă nimic poate durere căci toate au o singură cărare care duce spre abis. Un zâmbet se ivește pe fața sângerândă a unei biete copile, probabil și-a adus aminte de chipul celui iubit. Ce dor mi-e și mie de el, nu l-am mai văzut de secole cred că m-a uitat, o lacrimă mi se prelinge pe obraz. Ei îi încălzește mâinile chinuite de vreme, iar pentru mine nu mai semnifică nimic, prea multe lacrimi am vărsat. Ne împărtășim durerea, ne amintim de toate chinurile ucgigașe ce dor ne este de momentele fericite ale fiecăreia în care am simțit că suntem iubite sau puțină tandrețe, dar au fost șterse de timp. Strada este casa noastră, nu ne cere nimic, nu ne ia nimic, dar nici noi nu-i oferim nimic. Poate ne produce pagube materiale si fizice, dar ce mai contează când nu sunt sufletești? Durerea o simțim cu toții, dar a mea a pus stăpânire pe tot ce nu-mi aparține, dar iubesc. Mă apasă cu putere și-mi distruge alura mea de îndrăgostită, cât mi-aș dori să-ți strig numele, dar mă tem că o să te pierd definitiv. Atunci durerea o să mă înalțe spre ceruri, iar dragostea neîmpărtășită se va pierde pentru totdeauna, iar tu nu vei ști niciodată cât te-am iubit. De ce a fost viața așa nedreaptă? De ce nu mi s-a dat iubirea ta? în schimb am primit trădare de la cine nu m-aș fi așteptat niciodată, tu, prietena mea... Am să-mi mai scriu durerea pentru o clipă căci timpul e scurt, iar al meu s-a sfârșit. Dar totuși să nu mă uitați, eu o să exist mereu unde se afla durere...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!