agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-12 | |
Si n-am mai scris de mult….
Sufletul inca nu mi-e mut Poate nu vei citi aceste versuri Poate nu vei intelege ale mele simturi Putin iti pasa tie de mine O capitala..o noua viata…crezi ca ti se cuvine…!!! Dar eu? Raman acelasi eu mereu Tu nu-ti mai aduci aminte de noi Cand eram un simplu numar:…doi… De buzele mele moi ce-ti dezmierdau intreg trupul Sclava dragostei tale am fost?sau mai degraba a prostiei Acum tu ai plecat cu totul din viata mea De ce nu pleci odata din mintea mea? din minte sa pleci! Si nu din suflet ! suflet nu mai am de cand m-ai lovit… Cat m-a durut….. Hemoragia unui suflet spintecat sa opresti nu ai putut Ce promisiuni ….eu eram numai a ta….tu erai al tuturor… Ce relatie… Sau poate dragostea e doar o felatie pe care eu n-am reusit sa o fac… Sa zicem ca ma complac.. Singura alinare mi-o gasesc in blestemul tau Degeaba vei fi iubit Niciodata Niciodata Nu vei mai putea iubi Nu-I asa ca viata asta e prea ciudata? Nu vei mai fi in stare sa iubesti Superficial sa putrezesti! si nu-mi e greu sa nu te sun Cat de mult te iubesc si te urasc sa-ti spun Sa-ti aduc aminte de vremurile cand eram pici Si dragostea noastra era ca un lipici Urasc melodiile ce ne leaga Le ascult… rareori imi mai creeaza fiori… Fara mine doar tu si cu tine o sa mori! Nimeni nu-ti va mai scrie poezii Nimeni nu te va mai putea atat de mult iubi… mi-e dor de certuri,de crize si de scene.. stiu ca si tie iti e… cat le uram atunci cat le doresc inapoi acum cat ma durea briza marii soarele imi ardea sufletul fara tine caldura ma sufoca atunci cand nu erai langa mine noptile de vara in care te asteptam cat plangeam….Doamne…cat plangeam!!! Erai cocaina pentru mine… Stii ce fac acum?Nu nu nu….nu plang! Nu mai plang pentru tine demult Imi plang de mila ca am putut respira acelasi aer langa o jigodie ca tine…. Ca te-am lasat sa intri in mine,in sufletul meu,in viata mea! ca tu erai altceva si eu eram oarba Ca tu tipai sfarsitul si eu eram surda Ca tu erai mut,iar eu vorbeam prea mult Dar totusi te cunosc prea bine… Stiu ca vei citi aceste versuri…nu te poti abtine…. te iubesc si te urasc te urasc si te iubesc
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate