agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-21 | |
Totuși nu ar fi trebuit să rămân în seara aceea la dânsa. Mă atrase prin simplitate și calm lăuntric, aveam să ne spunem multe și despărțirea ar fi fost incompatibilă cu farmecul serii, de aceea am rămas. Ne-am iubit cu patimă în tumultul unor atingeri corporale stimulatoare nu numai pentru tot cuprinsul pielii, ci și pentru ființa noastră interioară. Mă dorea și o doream. Am hotărât să uit totul pentru o noapte astfel ca să mă verific. Vroiam să știu dacă simt ceva pentru cealaltă, dacă e ceva care să mă atragă mai mult. Nu regretam nimic. Era primăvară și explozia hormonală era de neînvins. Seara trecută, cealaltă venise la mine și am dormit împreună. eram aproape sigur că destinul își hotărâse deja noul cuplu și mă pregăteam moral pentru întâlnirea cu părinții ei, făcând calcule financiare și privindu-mă din perspective paterne. Întâmplarea însă a fost destul de ispititoare și am rămas, (ce surpriză!) numai după o zi, să cuprind zonele ascunse ale ființei altei femei, mult mai dinamice și mai apreciabile. Vroiam să mă verific, să scap de calcule și griji care condiționau o plictiseală intuită. Am vorbit mult despre relațiile noastre anterioare și ne impresionam unul pe altul cu povestiri care mai de care, șocante, vesele, frumoase. Seara era romantică și ea a aprins câteva lumânări, apoi m-a rugat să-i fac un masaj pe spate. Mâinile îmi lunecau lin, înfiorând celulele. Îi atingeam, ca și cum din întâmplare sânii ascunși în albituri. Nu ezita să se apere cu dulci amenințări. Apoi s-a întors pe spate și am rămas un timp savurând surprizele corpului ei. Mă jucam cu sfârcurile sânilor ei, făcându-i să se contureze pe fundalul serii. Mâinile mele au mers mai departe, mai jos, mai adânc. În același timp hainele mele deveneau incomode și trebuiau să accept să mi le arunce la podea. Eram goi de orice sens ce ne-ar fi condiționat extazul depreciativ. Simțeam un fior mult mai puternic și datoria masculină nu-mi permitea să mă abat de la insistență. Mergeam înainte ca și cum cuceream o cetate. Într-un târziu, îmbrățișați până la refuz, respiram ușor aerul dimineții printre alte mirosuri degajate de corpurile noastre. Faptul fusese împlinit.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate