agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-04-16 | |
Poate oi fi eu micut si firav,dar am totusi o varsta in care fie am iubit si am dorit, fie doar am dorit, am suferit, m-am ridicat la soare pentru un sarut, dupa care mai incolo am cazut. Viata e plina de dute-vino, de suisusi si coborasuri. Gresit este atunci cand spunem ca noua ne este cel mai greu, gresit este atunci cand ne plangem fara sa stim, ca mai este cineva langa noi, care chiar daca tace, sufera mai mult, si-i este mai greu. Dupa ce citesti cartea vietii lui, urata ta viata nu ti se mai pare asa de urata, chiar dimpotriva, e minunata. Tuturor ne este greu, dar gradul de dificultate, il punem singuri, pe cat ne descurcam mai bine, pe atat de mai usor.
As vrea sa cineva acolo sus, impartial, sa spuna la fiecare cat a fost viata lui de grea, si daca nu crede, sa-l treaca si prin viata alcuiva. Ce conteaza ca-i poezie, priza sau o prostie, omul spune ceea ce simte si traiesti, ce-l doare intr-o anume secunda. Era vara si eram la tara si am spus ca mi-ar place sa am viata de caine, fara servici, fara obligatii sau griji si-l invidiam ca statea toata ziua la soare, dar am fost si iarna tot acolo, si acelasi caine, statea in cusca si tremura de frig, apoi am spus ca nu mai vreau acea viata de caine. Nimic nu este usor in viata, nici serviciul, nici iubirea, nici copii, nici fericirea. Unii spun ca cei bogati sunt fericiti, dar se inseala, ca au si eu problemele lor, poate mai mari si mai dureroase decat ale noastre. Cand eram copil, vroiam sa fiu mare, sa am servici, sa vin acasa si sa stau linistit. Am crescut, am servici, vin acasa, stau linistit, dar acum, vreau sa fiu copil. De ce oare este omul nehotarat toata viata ? de ce vrea tot mai mult, si cand are totul, vrea sa fie cel de la inceput? Oare asta ne este pedeapsa data de Dumnezeu, stiind ca vom fi mereu lacomi? Prea bine, muncim sa avem bani, dar tot saraci trecem apa in lumea de dincolo. In Egipt, saracii se ingroapau cu doi pe ochi, ca decedatul sa-i dea banii plutasului ce-i trecea peste apa ce despartea viata de moarte, taramul viilor de cel al mortilor. Era mai simplu atunci, acum nu mai credeam in nimic. 16.04.2007
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate