Am simtit deodata ca trebuie sa scriu. Sau nu. Nu neaparat sa scriu, dar sa fac ceva, orice, sa ma descarc. De ce sa ma descarc? Nici asta nu stiu... nu mai stiu aproape nimic in ultimul timp, mi se pare ca sufar (si sper sa imi fie iertata expresia, si chiar daca nu imi va fi iertata nu se va supara nimeni) de un miserupism incurabil, parca nu imi mai place nimic, parca toti din jurul meu sunt rai, parca si eu sunt altfel acum... Ar putea fi din cauza caldurii poposite fara anunturi pompoase printre noi, sau din cauza problemelor care apar la fel de neanuntat. Dar ce probleme ar putea avea un tanar ca mine? Oare acestea chiar sunt probleme adevarate? Ca habar n-am daca iubesc si pe cine, ca imi vine sa ma urc pe pereti de cate ori nu-mi convine cave? Poate ca celor batrani si intelepti li s-ar putea parea doar "faze" prin care trece orice adolescent... Si daca e sa ne luam dupa aceiasi intelepti, ce ar fi adolescenta daca nu un sir aparent neintrerupt de suferinte? Sa fie tocmai aceste suferinte cele d care vreau sa ma descarc? Poate... Mi se pare ca acest cuvant, P O A T E, imi guverneaza viata. Totul e relativ pentru mine, totul depinde de ceva...