agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-02-01 | |
Si ce mai faci tu, acolo in partea ta de lume, după ce lumea s-a dat pe din două? Nu lumea ca lume...Știi doar că pașii nostri inaripați băteau căile văzduhului...ce mai faci acolo printre acele lumini si umbre? Aripile tale, bănuiesc, s-or intinde a zbor peste limitele greselilor mele negresite... rămase dincolo, in partea ta de amintiri viitoare.
Si ce mai faci? Pe cine mai vindeci de amnezie in noaptea asta de albastru opac? Doctore, doctore ... tare mi-e teamă că-ți esti singurul pacient... Decupată cum sunt din acea iubire a noastră, bat campii rutinei, ascult linistea asurzitoare, imi rămâne in gât câte o bucată de prezent văduv de noi..si o iau pieptis, abrubt printre stele - vise, hoțească intrebare... unde esti in clipele când dorul devine balaur si amărata asta de inimă zăvorâtă, păzită de luciditate bate ca un buzdugan in poarta unui timp fără timp. Tot o apă si-un pămant... Văzduh radioactiv, revoluționar, zbor zidit in materie... Si minciuna aia cu un suflet două suflete, substantiv neutru... Androgin despicat in două - barbat si femeie... suflet pereche... basm... razboi si pace... care pe care... Androginul ca o farfurie in cioburi, bună intr-un muzeu, inutilă pentru acea - "dragostea dragule, trece prin stomac"... Doctore, doctore...literele-sunete-cifre-elemente chimice s-au imbolnavit...radioactive, injumatatite si ele ...pietrificate in pietre slefuite artistic...Statui idoli, monumente funerare... Si mai intrebi de ce n-am venit...sau de ce venită n-am mai ajuns... Unde?! Pe care alee voiai tu să impietresc? Nu, n-am vocația niciunei Ane, nu mi-ar sta bine ca piatră - cărămidă in zid de mănăstire... si apoi eu nu mai pot plange... mi-au secat lacrimile...de mult mă plang ploiile... Ce fel de icoană făcătoare de minuni ti-as fi fost? Tot o apă si-un pămant... Păgană poveste, frica de singurătate in doi ne-a rătăcit, si poate că n-am vrut să incep un război pe care nu l-am fi castigat niciunul dintre noi... Si totusi, ce faci tu acolo, in jumătatea ta de lume pustie de mine?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate