|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Peisaj personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Livia Rosca [livia_ro ]
2004-05-02
| |
Urlă slăbănoagele mâțe ale Regiei
Frida Kalo își pictează fluturi pe corsete de fier și de ghips.
Îmi aud părul cum foșnește și crește,înfașoara trupuri de batrani și soldați, îmbracă într-un fel de cocon nenăscuți embrioni. Mi-a spus cineva că părul meu ajunge până-n Coreea la femeile știrbe ce culeg orez, până sub broasca țestoasă, mormântul regelui Seijong.
Prin apartamente, gospodine murdare jupoaie sirene de solzi.
Am în creier un haos în erecție.
Genele tale fac fâl-fâl și mă zbor.
|
|
|
|