agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-05-24 | |
Singura dintre problemele universitare mai controversate decat cea a conditiilor de studiu, de catre studenti, este cea a insuficientei frecventari a salilor de curs, de catre acestia. Motivele sunt variate, iar frictiunile maxime. Acest fenomen generalizat, absenteismul, este cel mai probabil fireasca consecinta a reducerii gradului de inters al cetatenilor in legatura cu problemele socio-culturale si educationale ale tarii. Astfel, generatia investita cu prerogativele viitorului nostru pe de o parte, generatia de sacrificiu (a cata ?!) pe de alta, vine la cursuri doar pentru a obtine pretioasele puncte de prezenta si minimul informational necesar promovarii examenelor, chiar si in a x-a sesiune de restanta, cu costurile asociate, preferand spatiile barurilor, cluburilor, discotecilor, urmarind o distractie superficiala, in dauna unei educatii solide.
Acest concept postrevolutionar de Facooltate de placere este deosebit de nociv, implementarea sa in randurile tinerilor subminand acut premisele emanciparii formationale impuse de intergrarea europeana. Scuze de natura superficiala, precum programul prea incarcat sau prea disipata, locuri de munca avide de timp, navete spatiale inaccesibile, nemultumiri politice sau frustrari sociale etc, sunt insuficiente pentru a explica acest flagel. Dealtfel, din interviul cu Gigi Becalli, presedintele partidului Noua (De)Generatie, am aflat pozitia viitorilor lideri politici, actuali lideri de opinie si filosofie, conform careia studentii nu merg la cursuri pentru ca merg pe stadion la meciurile Stelei. Solutionarea acestei probleme sta totusi pe mesele barurilor si ale teraselor ultracentrale, unde mai la o bere, mai la o iarba, studentii pitesteni, si romani in general, dezbat probleme existentiale viitorului patriei, precum meciurile din campionatui Italiei si Premier League – baietii, respectiv ultimele ragnete in domeniul cosmeticelor Avon si Oriflame – fetele, precum si clasicele : . Mai «experimentatii>> in ale educatiei, parintii, gasesc explicatie, menita sa efectueze lumina in aceasta cetoasa problema : pe vremea lor se facea alta carte, conditiile erau distincte…dar ce, lor le stastea gandul la carte ?!...mai mult la paradele pioneresti cu ocaziile sarbatorilor nationale. Dar pe tineri cine sa ii invete…sa se invete singuri, foarte rau ca nu merg la scoala – degeaba a investit Guvernul banii cu greu castigati de parintzii lor in…bancile lor. Profesorii au maxima dreptate sa fie indignati: cui ii convine sa vada in fiecare zi aceleasi fete plictisite si neinteresa(n)te, iar la examene sa faca fata unei gloate galagioase si in egala masura inedite, tipand in gura mare ca vrem sindicat al studentilor, vrem sa nu se tina cont de prezenta, ca sa nu mai trebuiasca sa invatam in mizerie, sau sa ne mute in camine de lux, ca doar pentru aceasta platim taxe, de parca Eminescu isi scria operele la restaurantul hotelului, si nu in tei, eventual, daca se poate discoteca in incinta facooltatii, cu atat mai bine, dar neaparat sa se infiinteze linii particulare de transport aerian pentru cei ce vin din afara localitatii, deoarece este vina lui Ceausescu ca nu a construit cate o universitate in fiecare municipiu, iar disciplinele…eventual sa studiem cataratul in copacii junglei, pe care o percep studentii ca societatea economica de piata in care vegetam, vaitandu-ne ca nu ne baga edilii in seama, de parca noi bagam in seama sa aruncam un muc de tigara la cosurile ecologice, pe care consideram ca Pendiuc le-a postat de ochii Uniunii Europene…sau macar sa facem analize sinoptice pe transmisiunile din casa Big Brother – cel mai in verva act de cultura si civilizatie, dupa principiul nimic din ce-i omenesc sa nu-mi fie strain, dar necunoscut sa-mi fie tot ce este Divin !, sau critica de stil la Ceau Darvin, verificandu-ne cultura generala, invers proportionala cronicei irosiri de timp, precum si o sinteza a intelepciunii populare romanesti din versurile shit-schiopului romanesc, asociat in mod discret pornografiei sud-asiatice si africane. O succinta concluzie, destinata iluminarii mintilor noastre poluate: daca nici calciul, nici Cernobilul nu-s de vina ca tineretea ne-a trecut, americanii-s de vina… |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate