agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-30 | |
Au fost o data doi fluturi care isi falfaiau aripile suave cu ganduri de iubire si pluteau impreuna pe aburi de dragoste...
Ieri a murit(oficial) Vera...Cu o carte in mana ,la lumina unei lumanari tremurande ,ce cu mult timp in urma trebuia sa fie daruita altcuiva. A murit tot ce a fost ea o data,a murit cu ea iubirea din trecut si din viitor,cea pe care trebuia sa o daruiasca lumii..I-au murit visele azurii si i-au ramas doar cosmarurile...Acum ea e o iluzie,o zombie a ce a fost o data,ceva inutil si mai ales...fara viata. "M-ai mintit ieri" ,i-a spus el,"cand te-am intrebat daca ma mai iubesti m-ai privit in ochi si fara sa eziti m-ai mintit spunandu-mi ca ma iubesti ...te urasc!!"...insa nu-l mintise,chiar il iubea. Nu mai are rost,nu mai este acea copila inocenta ,hazlie si dornica de cunoastere,care facea pe toata lumea sa rada si sa planga ...dar de fericire(pana si atunci avea remediul de a plange noaptea,era o obsesie,ca un antibiotic necesar.altfel nu mai era amuzanta,inocenta,hazlie si...Vera). Nu mai are rost,nu mai e aceeasi.A murit acea Vera,nu mai exista lacrimi si tacerea e rugaciunea ei. El va fi fericit dar gol(l-a golit ea de tot ce-i mai ramasese bun).Va avea o sotie frumoasa,blanda care ii va daruii copii frumosi si cuminti.Dar nu va fi "el" pe care-l cunoscuse ea.De acum se va gandii la ea poate in fiecare zi ,apoi in fiecare saptamana incetul cu incetul va ramane o amintire pe luna ,pe an pana cand intr-o zi o va uita...se va trezi fara ea ,fara amintirea ei ...nimic!Insa din cand in cand il va durea inima fara sa stie de ce,dar ea(inima) va stii ,o uraste!! Si azi dimineata s-a trezit Vera si a privit astrul rosiatic ce lumina bland zarea ,insa nu o mai incalzea si nici macar nu o mai impresiona cum facea alta data,era un simplu...astru.Si de acum inainte nimic nu o va mai atinge,poate doar inghetul iadului sau poate..ii va placea... Visele lor(pentru ca fusese visele lor mai mult timp decat crezuse el) s-au spulberat.El o ura...ea nu era...si asa si el si ea mergeau pe drumuri in paralel insa niciodata drumurile lor nu se vor mai intalnii... Noapte buna,puisor...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate