agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-25 | |
“Suflet pereche”
1 O ești frumoasă cum numa-n vis O zînă se arată Dară pe calea ce-ai deschis Eu noi păși vreodată. 2 Mereu mă ții tu la distanță Nu-mi dai voie să te ating Nu îți prezint vreo importanță Încetul cu încetul eu mă sting. 3 O vino odorul meu nespus Și a ta lume laso Eu te ador și sînt dispus Să fii a mea aleasă. 4 O vino în părul tău negruțo Să anin cununi de stele Tu doar a mea să fii drăguțo Iubirea vieții mele. 5 Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Venii ca să-ți văd chipul tău Și să îți simt suflarea. 6 Nu mă alunga nu mă respinge Acordă-mi doar o șansă Ascultă-mi inima ce plînge Ce bate fără viață. 7 Ca un copil te joci cu mine Te joci cu a mele sentimente Ce-ți pasă de a mele suspine De a mle chinuri permanente. 8 Din umbra falnicilor bolți Ea repede se îndreaptă Colo în vale lîngă porți Unde un flăcău o așteaptă. 9 O vede azi o vede mîni O stea de pe cer cade Visa cum o avea în mîini Cum ea pe piept îi șade. 10 Ea se uită tristă pe cer Luceafărul cătîndul O doamne doar atît îți cer Îl vreau pe el plăpîndul. 11 Cobori în jos luceafăr blînd Să îți vorbsc în șoapte Te rog coboară pe pămînt Și fii al meu pe-o noapte. 12 El cînd pe ea o auzi Se aprinse și mai tare Din tot înaltul se izbi Se afundă în mare. 13 În acel loc unde căzu-se Și apa sa ferit Un chipeș Făt Frumos crecu-se Voios și fericit. 14 Băiat voinic cu negre plete De ea încet se apropia Ca cu iubirea s-o îmbete Și să-i aline inima. 15 O ești frumos cum numa-n vis Un înger se arată Dar tu degeaba te-ai desprins Venind ca o săgeată. 16 Eu te ador și te iubesc Dar eu mă rușinez Eu cînd te văd ma fîsticesc Și sincer te agreez. 17 Imi place să mă joc cu tine Și să-ți creez iluzii Și am să-ți spun eu cei cu tine Că tu iubești ca muții. 18 Nu prea îmi spui cuvinte dulci N-am auzit nici unul Nu mă săruți cănd tu te culci Și greu te fură somnul. 19 Ești Făt Frumosul adormit Care a adormit demult Iar eu sînt cea ce te-a iubit Și te iubește mult. 20 Ascultă-ți inima mereu Și vezi ce iți va spune Nu te îndoi de ce spun eu De a mele vorbe bune. 21 Să știi că și eu la fel simt Cu tine ce se petrece Eu nu încerc ca să mă mint Valul ca valul trece. 22 Am suferit la fel ca tine Și iartă-mă că m-am jucat Și a mea inimă ție-ți aparține Și eu lacrimi amare am vărsat. 23 Dar îți promit că totul va fi bine Eu m-am convins că mă iubești Că nu-ți e mai drag nimic ca mine Că tu nicicînd no să mă părăsești. 24 Eu mă gîndeam că depărtarea Va fi obstacol între noi Că-ți vei găsi tu alinarea În alte brațe moi. 25 Eu mă gîndeam nu sînt al lui Își va găsi el alta Iar eu nu sînt a nimănui Nu mă iubește soarta 26 Te-ai înșelat drăguța mea Și eu te iubesc mult Și tot ce e în mintea ta Doar eu știu să ascult. 27 Dar glasul dinăuntrul meu Cîteodată-i mut și tace Mi-e martor bunul dumnezeu Că n-am știut ce face. 28 Doi aliați puternici am Sînt muzica și sufletul În ei încredere aveam Ei îmi erau duetul. 29 Ei mă ajutau ca să pătrund În sufletul tău chinuit În capul tău frumos rotund De gînduri multe bîntuit. 30 Dar nici acolo nu găseam Răspuns la a mele întrebări Și eu la fel mă chinuiam De atîtea ezitări. 31 Eu știu și tu mai ajutat Ca să ajung la mal Nu mai lăsat să fiu purtat De al durerii val. 32 Îți mulțumesc că mai scăpat Că ai slavat iubirea noastră Că din al morții rece pat Tu mai furat peste fereastră. 33 Eu știu că tu credeai în mine Eu știu că tu credeai în noi Vom reclădi noi din ruine Vise distruse de vînt și ploi. 34 De ce am suferit căci ne iubim De ce nu a fost totul ca la început De ce noi ambii doar suferim De ce atîta atîta ne-a durut. 35 Așa domnul eu cred a vrut să fie Ne-a fost sortit să suferim dar nu-i nimic Căci nu vom suferi noi pe vecie E doar un început de bun sfîrșit. 36 Sîntem legați de domnul și de soartă Eu cred suflet pereche sîntem noi Și iubirea ce e pe moarte Ne va uni iarași pe amîndoi. 37 După atîta chinuri și durere Eu cred că noi am meritat Să uităm iubirea care piere Căci alta-n loc a înviat. 38 Nu mai e mult pîna la sfîrșit Pîna la capătul acestei povești Ajunge cît am suferit Eu sînt al tău și a mea tu ești. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate