Picături de lumină îmi alunecă pe tâmple...
Ecoul unui astru nou se pierde în infinit...
Lumânări roșii de ceară ard cuvintele simple...
Ochii-mi plânși salută un gând de pace binevenit...
Fir de amor, măsurat în lacrimi, zâmbete și dor,
Șirag de perle, de patimi și iubire rupt din nou...
Copii permanenți, copii de păcate, copii ce mor...
Leagăn-dantelat cu lacrimi și suspinele-cavou...
Caleașca minții a pornit pe vechiul itinerar
Ideile-vizitii și cuvintele-armăsari...
Imaginea ta în conștiința-mi un veșnic felinar...
Caleașca minții mele condusă acum de dricari...