agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-17 | | O zi frumoasa. Cu cer senin. Incerci sa te trezesti intr’o astfel de zi. Auzi un zgomot puternic venind de pe scara blocului. Ai tai se panicheaza. Incep sa’si puna intrebari despre ce s’a intamplat. Tu, cu mai putina experienta decat ei, iti spui in sinea ta ca nu s’a intamplat nimic rau. Poate o fi scapat cineva ceva pe jos. Un pic mai tarziu afli de la tatal tau ca, de fapt, era un vecin caruia i s’a facut rau si s’a prabusit pe scari. Inca ametit somn, auzi voci. Se tot sopteste. Cum ca vecinul acela dorea sa urce pana la etajul 4 sa discute ceva cu presedintele de bloc. Tu stai la etajul 4. Blocul e de 4 etaje si nu are lift. Cel caruia i s’a facut rau mai avea de urcat numai cateva trepte. Numai cateva trepte… Omul se ridica, se sterge de sange, intra in casa celui la care dorea de la inceput sa ajunga, si povesteste ce dorea de fapt… In cateva minute ajunge Salvarea… Sau poate doar masina incompetentei… O ora mai tarziu de la prabusire… omul este mort. La numai cateva trepte de locul unde voia sa ajunga… la numai cateva trepte mai sus de apartamentul meu. Si atunci, iti vin in minte tot felul de ganduri. Oare viata nu este altceva decat o tarfa? Oare Dumnezeu i’a pus piedica acelui om? Oare ne nastem doar pentru a muri? Oare nu suntem altceva decat niste biete marionete pe o scena murdara? Mergi un pic mai departe cu acest gand fatalist. Te intrebi despre tine. Despre ziua in care Dumnezeu iti va pune tie piedica… sau cine stie ce alta cursa… Si cand ajungi in acest punct, te intrebi care este rostul acestei vieti? Traiesti cativa ani doar ca sa ajungi sa’ti joci actul final pe o scara de bloc? Traiesti o viata infima doar ca sa ajungi la un final? Un final care este nu prea departe de punctul de start? Unde este Dumnezeu despre care unii spun ca El este Salvatorul si Mantuitorul? Dadatorul de viata si de odihna? Cel care vindeca si alina durerea? Cu ce este mai buna viata dupa ce Dumnezeu “judeca”? 200.000 de oameni mai putin in Asia? Adica 200.000 de vieti pierdute intr’o tragedie umana? Zeci de mii de copii luati de ocean intr’o clipita? Milioane de oameni care mor annual de foame in diverse zone ale lumii? Mii de copii care cad victime diverselor forme de abuz? Unde este Dumnezeul care le cerea ucenicilor sa’i lase pe copii sa vina la El? Unde este El atunci cand mii de lacrimi amare curg pe obrajii nostri? Unii spun ca Dumnezeu este mort. Ca Dumnezeu a murit. Dar asta ar fi o asa usurare… Sa stii ca toate astea se intampla pentru ca Dumnezeu este mort. Totul ar capata un sens. Toata violenta, toata nedreptatea, toata durerea, toate lacrimile, toata suferinta…. Toate astea ar capata un sens. Dar daca Dumnezeu nu este mort, daca Dumnezeu este vesnic (asa cum spun unii despre El), atunci de ce toate nenorocirile astea? Este Dumnezeu asa de razbunator? Ii este asa de ciuda pe om pentru ca a muscat din fructul oprit? Oare nu S’a saturat de atata razbunare in mii si mii de ani? De ce atata sete de sange? Ne spune sa intoarcem si celalalt obraz atunci cand suntem loviti! Dar El este cel care ne loveste cel mai tare! Dar poate ca nu vad eu in ansamblu. Poate ca lucrurile stau un pic altfel. Poate… Sper sa am destule zile in care sa am puterea sa caut adevarul… si poate ca am sa’l gasesc…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate