își inventa iubiții cu atâta har încât
îmi venea s-o cred pe cuvânt
o țineam de mână mai mult din milă iar
ea îmi povestea încântată
cu lux de amănunte “tot” și încă
ce frumoasă era
păpușa de porțelan
cămașa de mătase chinezească
abdomenul plat și părul vâlvoi peste sânii ei de fată mare
atmosfera
camera biblioteca haosul din casă
tricoul cu eric clapton
muzica patul imens parfumul lui franțuzesc
baldachinul
ca-n povești toată nebunia ce urma
un film de lung metraj cu bulină roșie
de fapt știam că
îl culca doar pe-un cearșaf imaculat A4 și-acolo se întâmpla
neverosimilul
bold times new roman
fraze întrerupte consoane moi și vocale lungite
îl inspira întâi ca pe-un drog cu nările tremurânde
îl simțea pătrunzâdu-i în sânge
se întindea și-l mângâia fără mâini
până îl făcea transparent ca pe-o foaie de țigară
se înfășura în el
și
îl fuma
îl făcea numai ruj otravă maybelline nr105 watershinediamonds
cu sclipici
dă volum buzelor
gata ăsta e ultimul
îmi zicea
ținând degetele încârligate la spate
de ce nu mă crezi
jur
întorcea hotărâtă pagina și se-apuca
să ticluiască o scrisoare de protest
celei mai tari edituri din bucurești