i-am auzit într-o zi numele
șoptit timid de copaci
stors din nervurile frunzelor
tremurânde
ca un șuier de vânt
brodat în coama bogată
de un unicorn speriat
ce-și sculptase copita cu stele

s-a oglindit apoi
în adâncul apelor
împreună cu peștii
cu algele
și anemonele
un val pătimaș l-a purtat
către crestele munților
și aripa blîndă a norilor

de acolo
o săgeată aurie
l-a azvârlit nevrotic
din nou pe pământ:
era mult prea puternic
numele-acela
să-l țină pe brațe
tot cerul