înaripate sporovăind de zor
pustiesc punțile corăbiilor uitate de vreme
deasupra vreunui val răstignit de cer
deranjând somnul zeilor cu hohotele lor
beau vinul anotimpurilor
ciudate făpturi

jalnic albatros hămesit
paguba apelor nici azi nu-i prea mare
iar te-au păcălit peștii nebune
nu ridica pumnul divinității
doar tu ești de vină

au început cerurile să plouă cu păsări
gălăgie mare în raiul ascuns
sătul de-atâta larmă un adam își alungă eva
doi șerpi prea ocupați să se bucure

și iar cad înaripate din cer
păsări și îngeri