Am chemat noaptea in ungherul cuvintelor
-tac-
Farame nestiute din clipe de viata stralucesc monoton
-liniste-
Inainte fiecarui drum inchid ochii si-mi fac in gand o cruce
-speranta care nu moare-
Deasupra si dedesubtul ideilor, iubirilor si in causul palmelor de ploaie,
Tace viata si canta primavara nesosita
-vise aleatoare-
La sfarsit ramane un singur pronume
Iar prin plans, fara glas, ochi’ncercanati striga un nume
-e tot ce-am putut spune-