o masca
rade alta plange pe
esafod

semnul
de circulatie isi admira
muschii

facand
autopsia ghiocelului randunica
arunca in aer morga

surpriza
isi contempla formele aidoma
lui narcis

mergem
in paralel gandind
incrucisat

arzand
distantele privirea se descompune
pe degete

fara
colac de salvare intrebarea
se ineaca la mal

omuletul
din cerul gurii asculta cantecul
greierului

zambetul
tau se fisureaza al meu umple
fisura

stetoscopul
asculta neterminata opera a lui
mozart

trecutul
adulmeca viitorul ca sa-l
muste