oare,sa-mi iau adio
de la casa si parinti,
oare, sa-mi iau adio
de la gand in suferinti,

sa ii las in casa trista,
sa ii las sa planga toti,
sa-si pastreze in batista,
ochi cu lacrimi, fin cusuti

si sa plec, in lumea rea,
sa ma pierd printre parintii
ce n-au fii si n-au nici fiice
si sunt prada suferintii

si sa fug, cum fug haiducii,
cand de un bogat aflara
sa le fure din speranta,
si sa dea si la saraci

atunci,cum sa stau aici
cand de mine, nu e loc
si nu vrea sa-mi fac nimeni,
chiar de-n inima mi-e foc.