Ecoul se rupse din fildes de munte
catre inima ta,plina de izvoare si semne
si odata ajuns pe vraja ei
se despica in tacere si sunet:
-mai stii cand ne iubeam sub tei
pe-a lunii reci aripa,
ne sarutam si ne juram
iubire cu risipa?
eram copii si fericiti
cutreierand tot parcul
de ploi si stele chiar sfintiti
de ne iubea si lacul.
ecoul se despica sentimental
prin pleoapele tale sidefii
si sarutandu-ti amintirile
se culca linistit si tandru!
... mai esti aici?