agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-03 | | E galben-Soare lemnul de codru vechi, și verde-aspru-i iarba dedesubt; poteca pământie zace în lumina străvezie de amiezi pierdute în unduiri rotunde de lac desecat, iar norul-mi pare negru, călcând cu vioiciune, nimicind de-a rândul milioanele de raze, strigând în culori de teamă: portocalii de spaimă, roșii de durere. E apus... când cerul a învins, la al infinitu-lea răsărit curcubee de raze purpurii, îmbătate de acuarele-alese, au revenit, ș-apoi, când vântul gri-furtună norii îi alungă, străluciri fade amintesc regatul Nopții-Regină, și aprig se rotesc printre coroane, ce sună a pasări rupte din Rai, cu pene de înger, cu lacrimi de-apă vie, cu glas de-arhangheli prea-sfinți, supuși Crăiesei-Lună care din Olimp aruncă blesteme eterne asupra Codrului-Paradis hărăzit a rămâne pustiu în abis, iar singur, iar trist, evergreen...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate