NOAPTEA

In camera mea, noaptea,
Intr-un colt, intunericul
Este parca mai dens,
Si noaptea-i parca mai plina,
Stau in pat si mi-e somn,
Dar mi-i teama s-adorm
Caci m-astept din clipa in clipa sa vina.
Dintr-o data o simt. A venit.
O aud doar cum misca incet, linistit.
Sau doar mi se pare?
O fi pe la geamuri o boare?
Uneori n-o percep,
Dar o stiu, este o umbra,
O negura, este un fum, straveziu,
De esenta divina
Si mai stiu ca atunci cand adorm
Un nour de gheata spre mine se-nclina.
Alteori chiar si-n somn
O aud cum respira.
Ma trezesc. Privesc in noapte.
Aparent nu-i nimic.
Mi-as dori un pic de lumina.
Si tu stii ca-i acolo! Nu?
Te prefaci ca nu-ti pasa, dar stii.
Cand dormi, in noapte,
O umbra tacuta, spre tine se lasa.